Semnalam în mai, la începutul lunii, cum – într-o discreție care nu mai are pe cine și de ce să mire – Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, deschisese pe 12  aprilie procedura de consultare publică (obligatorie, dar de mântuială – n.a.) pentru un ghid al solicitantului de finanțare ce poate genera consecințe dramatice. Denumirea ghidului: Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile – apelul pentru municipii reședință de județ. Nici urmă de campanie publică de informare și conștientizare, tăcere totală la nivelul autorităților locale de sub Telegoală, al partidelor, dar și al societății civile în frunte cu organizațiile de breaslă ale proiectanților și constructorilor. Peste toate, inutil s-o aștepți pe Adina Vălean, Comisar european pentru Transporturi din partea României, să ne lumineze în privința conceptului de mobilitate urbană multimodală. Chestionarea Robotului Ion, consilierul guvernamental de inteligență artificială, e inacceptabilă.

Piesa de bază o reprezenta un material de 37 de pagini, înscris în prioritatea „Nord-Est – o regiune cu mobilitate urbană durabilă”. Drept obiectiv specific figura „Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon”. Obiectivul se focaliza pe cele 6 municipii reședință de județ din regiune. La eligibilitate se calificau – atenție la formulare! – și Parteneriate dintre unitatea administrativ-teritorială municipiul reședință de județ cu unitatea administrativ-teritorială judeţul/oraşe/municipii/comune din: zona funcţională urbană (Z.U.F) / zona metropolitană (Z.M) / asociații de dezvoltare intercomunitară în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice (ADI). De-ar mai fi fost în activitate, cei de la Grupul Divertis aveau materie primă serioasă în vederea edificării unui serial de strașnică audiență, dedicat Neo-Nemuricilor neamului care se închină la Înalta Poartă de Apus de la Bruxelles. Ca scurt exercițiu de imaginație, închipuiți-vă numai cât ar fi râs ei aflând că mersul jos a devenit… mijloc de transport!

Importantă de reținut este alocarea financiară anunțată pentru apelul de proiecte: 161.674.216,87 euro, din care 137.423.084,34 euro din Fondul European de Dezvoltare Regională și 24.251.132,53 euro cofinanțare de la bugetul de stat. Asta înseamnă că rata de cofinanțare acordată prin FEDR era de 85% din valoarea cheltuielilor nerambursabile ale proiectului, iar din bugetul de stat se acopereau 15% din valoarea acestor cheltuieli. Pentru proiectele depuse, cofinanțarea din partea solicitantului pornea de la minimum 2% din valoarea cheltuielilor eligibile.

În ideea de a dezvolta subiectul, printr-un articol ulterior, am acordat răgaz aflării concluziilor de pe urma consultării operate de ADRNE, concluzii de dorit a fi însoțite (în ultimul ceas?!) de explicațiile Executivului local și ale aleșilor determinanți de majoritate de vot în legătură cu sacrificarea municipiului Piatra-Neamț, pe repede înainte, fără ca vreunul să tresară în fața sumelor exorbitante alocate din bugetul local, la limita prelungirii „n+3” a precedentului exercițiu financiar-bugetar al UE cu proiectele de „mobilitate” moștenite. Urgența și caracterul vital al proiectelor, în forma dată în lucru în șantiere, pentru „prosperitatea și propășirea neamului pietrenilor”, nu rezultă de absolut nicăieri.

De aceea devine obligatoriu de reluat un fragment din articolul publicat pe mesagerulneamt.ro, în 2 mai : <<(…) deși am cerut public din 2021, la puțin timp după alegerile locale din toamna lui 2020, nu ne-au fost prezentate un studiu de oportunitate, unul de impact și, cumva ca element de rafinament, un studiu de optimizare a traficului rutier. Desigur, nu sub formă de materiale promoționale, plantate pe vreun site, ci cu documente semnate și parafate, să știm cine-s „savanții” care au considerat că „soluțiile” se potrivesc pe profilul rețelei rutiere a orașului, pe cel al traficului, pe parcul auto existent și distribuția zonală a acestuia ș.a.m.d., pentru a cere apoi o a doua, a treia părere>>. Pentru că, vedeți dumneavoastră, faptul că ADRNE a semnat contractele de finanțare nu reprezintă un argument convingător.

În loc de răspunsuri, pe partea ei, agenția condusă de Vasile Asandei, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Nord-Est 2021-2027, a lansat luni, 29 mai, o altă consultare publică. E pe Ghidul Solicitantului pentru Prioritatea 4 „Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile” – apel pentru Municipii reședință de județ și Municipii. Se încheie (nevăzută, necunoscută!) după 15 zile lucrătoare, pe 22 iunie. Alocarea financiară totală crește la 226.739.980 euro (FEDR+BS), din care 192.728.983 euro din FEDR și 34.010.997 euro cofinanțare de la bugetul de stat.

Logic, elementar, te întrebi dacă inițial uitaseră cumva celelalte municipii? Ori dacă le-a dat cineva peste degete, peste ochi și urechi? Cât despre o influență a vestitei Legi nr. 155/2023 (privind mobilitatea urbană durabilă) nu poate fi vorba – președintele Iohannis a promulgat-o prin Decretul nr. 776/2023 abia pe 30 mai, după ce o primise pe 12.

Dar, ceva-ceva s-a întâmplat cu certitudine. Se vede iute din simpla comparare a două tabele, fără a intra într-o analiză obositoare a ghidurilor și referințelor. În primul ghid, nu era prezentată o alocare pe fiecare municipiu reședință de județ din regiune (vezi tabelul 1). În al doilea, alocarea totală pentru 6 bucăți reședințe e cam tot pe acolo, dar fiecare află la vedere la ce bani speră. Cum și cele 11 municipii (vezi tabelul 2) descoperă cât pot primi din suplimentul de 64.722.784 euro (FEDR+BS).

De fapt s-au întâmplat mai multe și toate se circumscriu Programului Regional pentru Regiunea Nord-Est 2021-2027. Documentul strategic de programare, așa cum amintește agenția, e gata aprobat prin decizia Comisiei Europene nr. C(2022) 7637 din 21.10.2022 și acoperă următoarele domenii: specializare inteligentă și inovare, IMM-uri, digitalizare, eficiență energetică, dezvoltare urbană, mobilitate și conectivitate, protecția naturii și a biodiversității, infrastructura educaționala, turism și cultură/patrimoniu cultural. Programul Regional este unul dintre programele aferente Acordului de parteneriat nr. 2021RO16RFPR002, prin care se pot accesa fondurile europene structurale de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Explicațiile, nu suplimentare, ci obligatorii într-un stat de drept devotat oamenilor, cad în sarcina autorităților reunite. În cazul de față sunt ADRNE și solicitanții de finanțări imobilizatoare. Slabe speranțe. Spre un zero desăvârșit. Dincolo de intervențiile și strădaniile cui mai reușește să miște ceva prin presă sau cu susținere deșteaptă din presă (vezi cazul exemplar al avocatului și profesorului Gheorghe Piperea – n.a.), ne-beneficiarul final mediu statistic, onor cetățeanul român, rămâne imbolizat în întuneric și e pus în fața faptelor împlinite. Ba e și grav insultat, și cotropit cu trăire și sentiment atunci când câte un neo-diriguitor îi aruncă în față că nu pricepe cât bine înseamnă răul care i se face. Să vedeți însă când pluri-mobilitatea cea pluri-modală, sub toate aspectele (distructiviste), coboară și dă buzna peste orașele care habar nu au ce li se pregătește. Sub spectrul impunerii celor 15 minute de libertate în mișcare.

În așteptare, un util exercițiu de onestitate și responsabilitate ar fi parcurgerea altui tip de listă. Am invocat-o deseori – și degeaba e publică – de-a lungul anilor din urmă. Conține membrii Consiliului pentru Dezvoltare Regională Nord-Est. 24 de bucăți se-adună pe-acolo. Președinte curent la „rotativa” regională anuală e Gheorghe Flutur al Sucevei, iar ca vice zâmbește Doina Federovici, de la Botoșani. Fiece județ e reprezentat de președintele CJ-ului și de câte un reprezentat al consiliilor municipale, orășenești și comunale. Pe lângă Ion Asaftei, în contul Neamțului, votează acolo Andrei Carabelea (Piatra-Neamț), Daniel Vasilică Harpa (Târgu Neamț) și George Mutu (Borlești). CDR, ca organ deliberativ pentru ADR Nord-Est, este forul superior al dezvoltării noastre regionale. Prima ședință istorică s-a consemnat pe 20 noiembrie 1998, când sediul agenției s-a stabilit la Piatra-Neamț. Meritul fundamental aparține regretatului fost Căpitan de județ Raul Constantin Bobeanu. Pe directorul fondator, adus prin negociere de la Bacău, Constantin Apostol, l-am pictat ani de zile ca Don Titi de la Agenție, cu argumentele cuvenite, izvorâte din „nepotrivirile” lui. Azi este profund regretat. Neoficial, dar pe surse sigure, n-ar fi semnat niciodată finanțarea imobilizării defunctei Perle a Moldovei.

***************************************

Exercițiu scurt de amintire de la 1998

Atribuțiile Consiliului pentru Dezvoltare Regională Nord-Est

■ Coordonează activitatea Agenției pentru Dezvoltare Regională, urmărește respectarea obiectivelor politicii de dezvoltare regională și asigură un tratament egal și corect față de toate județele care alcătuiesc regiunea;

■ Analizează și aprobă strategia de dezvoltare regională;

■ Analizează și aprobă criteriile și prioritățile de selectare a proiectelor de dezvoltare regională precum și alocarea și destinațiile resurselor provenite din Fondul pentru Dezvoltare Regională;

■ Analizează și aprobă proiectele de dezvoltare regională propuse de Agenția pentru Dezvoltare Regională;

■ Aprobă documentațiile elaborate în vederea obținerii statutului de ”zonă defavorizată”;

■ Analizează și aprobă propunerile Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est pentru constituirea Fondului pentru Dezvoltare Regională.

 *******************

Un mic Ochi public

 Legătura dintre aberația cu „economie cu zero emisii de dioxid de carbon”, impusă de regimul federal-confederal de la Bruxelles, și dreptul constituțional la proprietate și folosința proprietății reprezentate de un autoturism convențional, nu este explicată nici azi.

Activităţile/măsurile sprijinite în cadrul priorității de investiții, scrie în ghiduri, vor urmări în principal îmbunătăţirea eficienţei transportului public de călători, a frecvenţei şi a timpilor săi de parcurs, a accesibilităţii, a transferului către acesta de la transportul privat motorizat, precum și a transferului către modurile nemotorizate de transport. De asemenea, se va urmări ca utilizarea autovehiculelor cu combustibili convenționali să devină o opțiune mai puţin atractivă din punct de vedere economic şi al timpilor de parcurs, faţă de utilizarea transportului public nepoluant/a modurilor nemotorizate, creându-se în acest mod condițiile pentru reducerea emisiilor de echivalent CO2 din transport.

Preventiv, reținem partea cu opțiunea mai puțin atractivă. Iar invocatele emisii masive, distrugătoare de dioxid de carbon nu au treabă cu tema în desfășurare. De ce? Elementar, lipsesc determinările științifice de acuratețe.

Viorel COSMA