Actualizare: Completul care a judecat motivele de recurs în casație formulate de DNA Bacău și de Ionel Arsene a admis, în principiu, ambele solicitări. Anchetatorii au atacat sentința definitivă întrucât „în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal pentru infracțiunea de trafic de influență”, referitor la fapta din 2013. Reamintim că Ionel Arsene a fost achitat, ca urmare a intervenirii prescripției, pentru episodul cu cei 100.000 euro ceruți de la Gheorghe Ștefan pentru a „convinge” pe șeful Agenției Naționale de Integritate să-l compromită pe Culiță Tărâță, pe atunci președintele Consiliului Județean Neamț. Arsene a rămas , astfel cu două fapte, cele din 2015, iar Curtea de Apel Brașov l-a condamnat definitiv la 6 ani și 8 luni închisoare, față de 8 ani și 4 luni în primă instanță. Rezoluția judecătorilor de la Înalta Curte conchide: „Admite, în principiu, cererile de recurs în casaţie formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Bacău şi inculpatul Arsene Ionel împotriva deciziei penale nr. 190/Ap din data de 10 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Braşov – Secţia penală. Trimite cauza Completului 10, în compunere de 3 judecători. Acordă termen la data de 14 septembrie 2023, C10, cu citarea recurentului inculpat Arsene Ionel şi asigurarea apărării acestuia (apărători aleşi şi/sau din oficiu). Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 iunie 2023”.
Se anunță un proces intens, care va începe la 14 septembrie, având în vedere că Ionel Arsene vrea casarea sentinței definitive de la Curtea de Apel Brașov și rejudecarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție sau achitarea lui.
Știre inițială: Sentința definitivă, prin care Ionel Arsene a fost condamnat la 6 ani și 8 luni închisoare cu executare pentru corupție, a fost atacată de DNA Bacău. Recursul în casație a fost formulat la instanța supremă pe 28 martie de DNA, asta după ce Curtea de Apel Brașov a pronunțat sentința definitivă pe 10 martie. Alături de acuzare și Ionel Arsene a formulat recurs în casație, dar pe 7 aprilie, prin intermediul avocatului. ÎCCJ a înregistrat dosarul în data de 15 mai, iar joi, 15 iunie a fost un prim termen, pe procedura de filtru, fără ca părțile să fie prezente, ci doar pentru ca judecătorii să se pronunțe asupra admisibilității, în principiu, a recursului.
Recursul în casație se formulează pentru ca Înalta Curte de Casație și Justiție să judece, în condițiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, după cum prevede Codul de procedură penală. Procurorul poate ataca în anumite condiții o sentință definitivă inclusiv pe latură civilă, nu doar penală, la fel și inculpatul. În acest caz, Ionel Arsene a pierdut startul.
Ramâne de văzut ce va decide ÎCCJ, dacă va admite cererea de recurs în casație a DNA și dacă va mai exista o judecată. Ionel Arsene oricum sta liniștit în Italia, unde a plecat înainte de a-și afla sentința definitivă, chiar dacă decizia instanței din Bari, care a respins cererea sa de extrădare, nu este definitivă (detalii aici).
C.I.
