Sfântul Apostol Petru, cunoscut drept „mâna dreaptă a lui Dumnezeu”, „cel care ţine cheile Raiului” și „iscoada lui Dumnezeu pe pământ” este prăznuit împreună cu Sfântul Apostol Pavel, numit și „Apostolul Neamurilor” pe 29 iunie.
Se spune că din această zi încetează să mai cânte privighetoarele și cucul.
Credincioșii merg la biserică și împart de pomană faguri de miere, zarzăre, colaci și aprind lumânări.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt patronii spirituali ai penitenciarelor.
Sărbătoarea populară acoperită de praznicul religios este încă cunoscută sub numele de „Sânpetru de Vară” -„ăl mai mare peste grânare”, stăpân al lupilor, cel care păzeşte grindina şi îmblânzeşte seceta, iar atunci când pocneşte din bici sar scântei şi se prefac în licurici, spre a lumina cărările celor rătăciţi.
Sf. Petru patronează căldura și ploaia (gerul nu-l sloboade Sf. Petru, ci Dumnezeu). El fierbe trei zile piatra adevărată, spre a o mărunți, ca să nu vatăme câmpurile. Când se aude huruind în cer, atunci când tună înăbușit, se crede că Sf. Petru fierbe piatra.
De aceea, în Calendarul popular SânPetru se serbează timp de trei zile, începând cu 29 iunie.
Sfântul Apostol Petru, care mai înainte de apostolie se numea Simon, era de neam iudeu, din cetatea Betsaida. El era fiul lui Iona, din seminția lui Simeon, și frate cu Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat.
Sfântul Apostol Pavel, care mai înainte de apostolie se numea Saul, era de neam iudeu din seminția lui Veniamin.
El s-a născut în Tarsul Ciliciei, din părinți romani.
Sfântul Apostol Pavel subliniază importanța Sf. Ap. Petru – Mântuitorul Iisus Hristos s-a „sculat a treia zi după Scripturi și S-a arătat lui Chifa, adică lui Petru, apoi celor unsprezece. Și văzând Sfântul Petru pe Domnul, s-a umplut de negrăită bucurie”.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt prăznuiți de Biserica Creștin Ortodoxă în aceeași zi, deoarece amândoi au primit martiriul la Roma, din porunca împăratului Nero.
Sfântul Apostol Petru a fost răstignit cu capul în jos, iar Sfântului Apostol Pavel i s-a tăiat capul.
Tradiții vechi de SânPetru de Vară
De SânPetru, țăranii de altădată împărțeau mere, zarzăre, colaci, faguri de miere şi lumânări pentru morţi.
În această zi se mergea la târguri, iar în mediul pastoral se practică „Jocul Sclavilor”, un joc ritual fecioresc.
Dar, sărbătoarea are ca figură centrală lupul, un animal de temut în lumea satului de altădată.
Tot acum sunt „zilele rele de lupi”. În aceste zile, nu era voie să-i pronunți numele animalului care fusese venerat de străbunii daci.
Femeile nu-şi piaptănă părul pentru ca pădurea să încurce cărările lupilor spre a nu da de urma turmelor, nu aruncă gunoiul şi cenuşa din
casă, nu împrumută nimic, nu cos, nu torc, nu împletesc.
Sărbătoarea era ținută pentru ca ogoarele să fie protejate de piatră (grindină), oamenii să fie protejați de ploi mari și vijelii.
Mesagerul de Neamț urează multă sănătate, fericire alături de cei dragi și pace tuturor cititorilor care își serbează onomastica în ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel!
