Anunțul oficial, făcut de Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț (vezi aici), care ne invită la o expoziție de pictură semnată de Carmen Cărăușu, în perioada 18-28 iulie 2023, ne propune, mâine, o oră de vernisaj neobișnuită, extrem de călduroasă – ora 14. O fi vreun semn, cine știe? Dincolo de semne, cert este că vor vorbi prof. dr. Lucian Strochi, scriitor și critic de artă, și scriitorul Vasile Baghiu.
În expoziția fără nume dedicat, autoarea ne propune un dialog despre pictură, marea ei pasiune, cu lucrări într-o diversitate de tehnici și stiluri, rod al explorărilor din ultimii ani. Mărturisirea pe care o face în ajunul vernisajului excede hotarele unui autoportret de rutină:
„Într-o lume în care materialul pune o amprenta plină de angoase peste existența umană, spiritul își construiește sieși o lume în care aduce frumosul și armonia, echilibrul și întrebările, zeii și amintirile, idealurile și contradicțiile. Spațiul artistic se suprapune peste toate acțiunile trecătoare în năzuința perfecțiunii, a eternității, dar și a găsirii propriei identități.
Tentația culorii, a creionului sau a penelului care reformulează sau creează o realitatea nouă este specifică aproape oricărui copil care descoperă cât e de ușor să creezi un spațiu propriu, asemănător sau nu, asociat sau nu lumii reale, cu o bucată de cărbune sau o pată de culoare pe o bucată de hârtie. Uneori se transformă în pasiune, rareori în profesie, dar întotdeauna rămâne dorința evadării într-un spațiu pe care îl poți crea, în care te poți exprima, la început mai stângaci și, pe măsură ce îi înveți regulile, tot mai coerent și mai cursiv.
De multe ori, parcursul artistic nu are un traseu liniar și atunci pasiunea rămâne latentă, poate cu scurte evadări, dar mereu cu speranța că, într-o zi, poate, va veni acel timp.
După o carieră în inginerie, cu scurte experiențe în spațiul picturii, pentru care nu a fost momentul, nu a fost spațiul, a venit timpul în care drumul se rescrie.
Am descoperit în pictură o lume în care zgomotul încetează și culorile încep să cânte. O lume în care un punct poate să însemne o declarație de dragoste sau o declarație de război.
Această expoziție s-ar fi putut chema «Despre măști» sau «Despre flori», sau, sau…
Este, în fapt, o sumă de căutări și descoperirea unor sensuri și discursuri noi, este încercarea de a găsi punctul de intersecție dintre forma imaginară și parametrii săi intrinseci și extrinseci care să exprime cât mai fidel o idee, un concept sau o clipă.“
Asumarea carierei de inginer obligă la câteva detalii. Rareșista Carmen Cărăușu (născută Galinescu) este absolventă a Facultății de Electrotehnică Iași, secția Energetică, specializarea Electroenergetică – promoția 1988. Într-o traducere nepotrivită vremurilor, înseamnă inginer de sistem dintr-un soi cum nu se mai fabrică azi. Are un masterat obținut la Academia de Studii Economice din București, iar după retragerea de la SH Bistrița s-a dedicat altuia, la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași. A găsit acolo doi colegi special-de-speciali. Unul e din promoția de la Petru Rareș, profesorul Aurelian Bălăiță, rectorul universității. Al doilea e profesorul Matei Bejenaru de la Facultatea de Arte Vizuale și Design, director al Centrului de Fotografie Contemporană, a cărui primă licență universitară este de inginer energetician.
Cât privește măștile sau florile, așteptăm cuvenita orație. Sau o lecție, mai mult sau mai puțin imperfectă. Căci Carmen încă își trage respirările, după zeci de ani, din Nichita Stănescu.
Viorel COSMA
