Primul punct pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare de consiliu local de vineri, 14 iulie, priveşte rectificarea bugetului municipiului reşedinţă de judeţ pe 2023. Socoteala se roteşte în jurul sumei de 1.050 mii lei, regăsită în plus atât la venituri, cât şi la cheltuieli. Concret, veniturile cresc de la 491.681,88 mii lei la 492.731,88 mii lei, după rectificare, iar cheltuielile de la 512.226,11 mii lei la 513.276,11 lei.
E lesne de obervat, fără a intra în detalii şi explicaţii, că veniturile suplimentare au legătură cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). E mai puţin la asistenţa financiară nerambursabilă (+250 mii lei) şi mai mult (+800 mii lei) la împrumuturi.
Pe teritoriul cheltuielilor, sunt cel puţin 3 chestiuni interesante, pe lângă -350 mii lei la Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică pentru bunuri şi servicii şi +350 mii lei la Cultură, religie, recreere, tot pe bunuri şi servicii.
Apare achiziţia unei noi tabele de marcaj la Stadionul Municipal (212.000 lei), ceea ce poate fi o decizie inspirată prin comparaţie cu repararea celei vechi. Şi apar cheltuieli însumate în valoare de 250.000 lei pentru racordurile de utilităţi de la două creşe. De unde se taie oare 462.000 lei? Dovada e mai sus: de la reamenajarea Parcului Nicu Albu. Probabil n-au găsit în altă parte.
O a treia suplimentare de cheltuieli care atrage atenţia, de la 300.000 la 550.000 lei, figurează la transporturi, pe proiecte cu finanţare nerambursabilă din PNRR. În Raportul de specialitate găsim o referire la „asigurarea infrastructurii pentru transportul verde”, anume piste de biciclete. Despre asta o fi vorba. Ce nu s-a lămurit până astăzi, aproape ostentativ, şi e probabil ca subiectul să fie la fel de evitat şi în viitor, ţine de utilitatea şi suportabilitatea „invaziei” pistelor de biciclete. Cândva, demult, pe la începutul primului mandat de primar al lui Gheorghe Ştefan, s-au făcut studii serioase din care rezulta că Piatra-Neamţ nu se pretează la aşa ceva. Urme ale documentaţiilor ar trebui să fi rămas prin primărie. Altfel, amintiri sănătoase şi puternice are Dan Florea, fost arhitect-şef al oraşului. Ştie încă subiectul pe de rost.
Viorel COSMA