* paguba este de 727.215 lei * pentru a scoate bani, a folosit și parole ale colegilor * a luat bani din casă și pe perioada concediului * instituția ne asigură că totul este sub control și paguba va fi recuperată, dacă se va găsi ceva de executat * procesul, în primă instanță, a constatat prescrierea faptelor penale
Porfir Andreea Mihaela, o salariată a Direcției de Taxe și Impozite din cadrul Primăriei Piatra Neamț, a reușit să înșele vigilența colegilor și a șefilor, însușindu-și din gestiunea instituției o sumă enormă. Timp de cinci ani a făcut să curgă robinetul cu bani publici fără ca nimeni să-și dea seama. Aproape în fiecare zi și-a însușit sume între 200 și 1.000 de lei. Abia după 5 (cinci) ani cineva a sesizat frauda, timp în care funcționara se îmbogățise cu 727.215 lei. În toată această perioadă, nimeni nu a sesizat că dispar bani, nimeni nu s-a mirat că un funcționar care nu avea restituirea banilor în fișa postului se ocupa cu așa ceva, astfel că s-a ajuns ca inspectorul de la Serviciul de colectare, stabilire/constatare impozite, taxe și alte contribuții, control fiscal și relații publice să plece acasă cu aproape 145.500 de euro. Vorbim de o instituție de stat unde este obligatoriu un control intern financiar și preventiv, un lanț intern, cu șefi mici și mai mari, toți vigilenți.
Mecanismul fraudei, pe scurt
Cum s-a ajuns să se poată scoate sume atât de mari de bani, pe parola unui singur funcționar, fără ca nimeni să-și pună cel mai mic semn de întrebare, este de neînchipuit la o instituție publică. Trebuie spus că, la un moment dat, Mihaela Porfir a avut parola suspendată și a continuat să se servească din banul public folosind parolele altor doi colegi. Da, ați citit bine, a altor colegi, care au considerat că nu-i nici o problemă cu asta. Incredibil este faptul că jaful s-a petrecut chiar și în zilele în care funcționarul inventiv era liber. Trecea pe la serviciu, făcea 2-3 dispoziții de plată cu sume de bun simț, nu exagerate, și pleca cel mai probabil la shopping de relaxare. Dacă este să luăm de bun că nu au existat complici și a fost doar prostie și neglijență, faptul că a fost vorba de sume mici pe fiecare dispoziție de plată a făcut ca nimeni să nu-și bată capul cum au dispărut banii în portmoneul unei funcționare istețe. Un calcul simplu ne arată că vorbim despre echivalentul a circa 3 stații de autobuz ultramoderne din Piatra Neamț sau a 6 foișoare cu grătar ce urmează a fi construite în ștrandul din Piatra Neamț.
Tot acest tablou al indolenței în cea mai pură formă este întregit de faptul că Porfir folosea nume și CNP-uri reale ale unor persoane ce erau în baza de date a instituției. Asta a facilitat frauda, altfel sistemul informatic ar fi fost primul care s-ar fi sesizat de escrocherie. Cireașa de pe tort sau bomboana de pe colivă este faptul că Porfir a recunoscut faptele, a admis că a umblat la ”borcanul cu miere” nepăzit de nimeni, dar a susținut că nu a luat decât vreo… 200.000 de lei. Întreg tabloul reconstituit reprezintă oglinda nepăsării unora care muncesc la stat, pe bani ce vin programați, ca pensia, iar sistemul anchilozat merge înainte,verificările se fac de formă, pentru că ”nu doare” pe nimeni dacă dispar bani publici. Și au dispărut mulți, zilnic aproape.
Urmarea juridică a acestor fapte: mult timp nimeni nu a văzut abuzul, iar ancheta a fost una de durată, nu se putea altfel, era mult de cercetat, audiat, judecătorii au constatat recent prescrierea faptelor, ceea ce înseamnă că inspectorul nu va suporta consecințele din punct de vedere penal.
1.650 de retrageri frauduloase de numerar din bani publici
Faptele au avut loc în perioada 1 iunie 2009-21 august 2014 când Porfir a făcut 1.650 de retrageri. Când șefii s-au prins de mișcare, au făcut plângere penală la Parchet sesizând lipsa unor documente justificative pentru operațiuni de restituire, acte eliberate de inspectorul care a știut să fraudeze zilnic Direcția de Taxe și Impozite. La acel moment, prejudiciul aferent anului 2014 era estimat la 102.039 lei. Ulterior s-a văzut dimensiunea reală a fraudei comise de funcționarul ce era angajat din 1999. Avea ca atribuții, în fișa postului, încasarea taxelor și impozitelor, nu și restituirea sumelor, dar îndeplinea și alte sarcini stabilite de șefi. Deci a și restituit, dacă i s-a spus.
Pentru fraudă a utilizat datele reale ale unor contribuabili din baza de date, folosind ”cu predilecție” codurile de debit 30 – bani din hotărâri judecătorești de anulare a amenzilor rutiere și 61 – bani din decizii judecătorești de anulare a taxei de timbru. Practic, la nivelul instituției în perioada fraudei, nu era o procedură scrisă care să reglementeze restituirea banilor, ci acestea se efectuau în baza unui ordin al Ministrului Finanțelor. Chiar dacă legal nu avea astfel de atribuții, Porfir cu încă doi colegi făceau plăți. Inspectorul a profitat de lipsa unei proceduri interne scrise și de relațiile de încredere cu colegii de serviciu. În plus, registrul de restituiri nu era un formular tipizat, nu era înregistrat și era utilizat pentru mențiunile privind restituirile efectuate. Totuși, dosarul pentru a cere bani ar fi trebuit să conțină, printre altele, copii legalizate de pe deciziile judecătorești și actul de identitate în original și copie. Pentru remiterea banilor era nevoie de avizul juristului, viza de control financiar preventiv, iar apoi dosarul trebuia remis directorului instituției care aproba, sau nu. Și a aprobat… nu glumă. Anchetatorii i-au căutat pe toți cei 1.650 de oameni care ar fi luat bani de la Taxe și Impozite. Unii decedaseră, alții erau plecați din țară, iar cei găsiți au arătat că nu au cerut și nu au primit sume de bani. Porfir a recunoscut parțial acuzele, că ar fi luat doar vreo 200.000 lei, și că operațiunile ce au avut loc pe parolele colegilor, 327, e responsabilitatea acestora, fiind însă contrazisă de probatoriu. Ancheta a arătat că atunci când Porfir nu era la serviciu, nu se făceau restituiri de bani la taxe și impozite. Cu excepția perioadelor când, fiind în concediu fără plată sau de odihnă, au avut loc astfel de plăți de pe parola ei. A susținut că operațiunile din perioada când nu ar fi trebuit să fie în unitate nu au fost efectuate de ea. Totuși s-a folosit contul ei, iar documentele contabile-chitanțe de încasări și restituiri, erau tot de pe contul ei, așa cum a stabilit expertiza.
A făcut plăți chiar și cu contul și parola restricționate
O verificare prin sondaj a restituirilor, ce a avut loc pe 21 august 2014, a dus la descoperire fraudei. S-a constatat că o restituire nu are în spate documente justificative, iar mențiunea scrisă de mână a fost făcută de Porfir. După depistarea ilegalității, aceasta a folosit un marker corector în încercarea de a șterge mențiunea. Anterior, din cauza unor suspiciuni legate de un document pentru încasarea unor bani, o chitanță, timp de mai bine de un an, în perioada 23 septembrie 2011-5 octombrie 2012, funcționara a avut restricționat dreptul de a efectua operațiuni. A găsit o soluție la îndemână și, pe baza încrederii dintre tovarăși de muncă (?!?), a efectuat restituiri în numerar utilizând parolele unor colegi, doi la număr.
Ireal este că, în acest răstimp, funcționara nu a mai putut aduce bani în conturile instituției, dar făcea plăți. Adică își umplea buzunarul din încasările făcute de ceilalți colegi de la ghișeu. Imediat ce și-a recuperat contul și parola funcționara și-a reluat liniștită vechile activități și mecanismul ilicit a continuat. Din cele 1.650 de plăți ilegale din banul public, 1.323 au fost făcute de pe contul lui Porfir, aici intrând 10 operațiuni în perioada în care era în concediu, iar diferența de 327 a fost de pe conturile a doi colegi. În toată această perioadă au fost 175 de zile lucrătoare în care funcționara a fost liberă, timp în care, de pe parola ei au fost efectuate 10 operațiuni fără documente. Colegii de pe parolele cărora au fost făcute operațiuni frauduloase au declarat că „în cadrul instituției s-a format o cutumă prin care inculpata (…) era persoana care se ocupa de activitatea de restituire a sumelor de bani, în situația în care acesta era la serviciu”, conform hotărârii judecătorilor pietreni.
Nepăsare și incompetență: corectitudinea era prezumată, nu și verificată
Unul din martorii audiați, coleg cu Porfir, a susținut că în ce privește restituirile, el se ocupa de închiderea de zi ce includea și operarea în sistemul informatic, apoi edita lista de restituiri centralizată pentru toți operatorii de la ghișeu dintr-o zi. Strict în ce privește restituirea, verificarea consta în corespondența sumelor declarate restituite urmărind ca pe codul de debit pe care se dădeau banii să existe încasări în ziua respectivă, iar închiderea zilnică avea loc pe baza registrului de restituiri, deoarece numărul dispoziției de plată era întotdeauna numărul poziției din registru, „prezumându-se că operațiunea este corectă și există documente justificative”. Prezumarea fără nici un fel de verificare, adică bătaia de joc a funcționarilor, a creat premiza unei fraude uriașe. La finele procesului de la Judecătoria Piatra Neamț, magistrații au constatat prescrierea faptelor. Pe parte civilă, funcționara ar trebui să restituie banii. Pentru recuperarea banilor, averea modestă, un apartament de 60 de mp și o jumătate din altul, sunt sub sechestru.
Ca de obicei, bugetul va suporta paguba. Dar colegii care prezumau corectitudinea operațiilor, șefii care supervizau activitatea, colegii care permiteau folosirea parolei pe bază de cutumă, ei n-au nici o vină?
Cum nu răspunde Direcția de Taxe și Impozite Piatra Neamt la întrebări
Pentru a înțelege cum a fost posibilă o asemenea fraudă într-o instituție public mânuitoare de bani publici, am adresat câteva întrebări conducerii instituției. Răspunsurile duc spre o singură concluzie: totul este bine când se termină cu o prescriere a faptelor. În rest, noi cu drag muncim și respectăm proceduri, evident, acelea care ne avantajează.
RASPUNS SOLICITARE INFORMATII Taxe si Impozite-2Întrebare: Care sunt traseul şi procedura privind cererile pentru plăţi (restituiri numerar) în numele unor cetăţeni din Piatra-Neamţ?
Răspuns: Restituirea sumelor achitate în plus sau eronat la bugetul local al municipiului Piatra Neamţ are loc la cerere sau din oficiu, în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală.
Întrebare: Cine semna pentru aprobarea acestor cereri şi cine erau directorii din perioada respectivă?
Răspuns: Toate operaţiunile iniţiate sunt avizate şi aprobate pe trepte ierarhice, până la eliberarea drepturilor de restituit, către cei în drept. Practica sesizată organelor de urmărire penală se baza pe operaţiuni fictive derulate în perioada iunie 2009-august 2014, perioadă în care Direcţia Taxe şi Impozite a fost reprezentată legal de dna. Liliana Bodnărescu prin exercitare temporară a funcţiei de director executiv până în luna august 2011, când conducerea a fost preluată de dna. Claudia Grigorică, actualul director al instituţiei.
Întrebare: Cum a reuşit, ca procedură, după ce nu i s-a mai permis folosirea ID-ului şi parolei sale, deoarece existau suspiciuni asupra activității sale, să folosească parolele altor doi colegi?
Răspuns: …
Întrebare: Care este lanţul intern pe partea de control al documentelor, mai exact cine verifica pentru conformitate acele cereri?
Răspuns: …
Întrebare: La Balanţa zilnică nu au fost observate sumele pe care Porfir le retrăgea fiind vorba despre 1.650 de cereri?
Răspuns: …
Întrebare: Ţinând cont că aceste cereri priveau restituiri de sume din hotărâri judecătoreşti de anulare a unor amenzi sau restituire taxă de timbru, ar fi trebuit să depună un dosar care să conţină actul de identitate în original şi copie şi hotărârile judecătoreşti respective. Cine verifica acele dosare? Existau toate aceste documente ataşate cererilor de restituire?
Răspuns: Întrucât operaţiunile în discuţie nu au avut la bază cereri ale cetăţenilor şi/sau alte documente care să le justifice şi care să intre în circuit pentru control, demersurile instituţiei noastre pentru recuperarea prejudiciului au fost iniţiate de îndată ce s-a luat act de săvârşirea unor fapte ce întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, prin sesizarea organelor competente. În urma cercetării s-a confirmat existenţa unor fapte de natură penală faţă de care s-a dispus trimiterea în judecată a dnei. Porfir Andreea Mihaela, în calitate de inculpat.
Din punctul nostru de vedere, având în vedere lipsa unor răspunsuri, concluzia este clară. ”Vina” Mihaelei Porfir este că a profitat la maxim de neglijența, de lipsa controlului intern, de bunăvoința colegilor și s-a servit din banii publici. Este de admirat detașarea cu care cei din conducerea de la Taxe și Impozite ne asigură acum că ”instituţia noastră va lua toate măsurile de punere în executare a măsurilor dispuse, pentru recuperarea prejudiciului adus bugetului local.” Dacă o vor face la fel cum au verificat-o zi de zi pe perioada devalizării bugetului local sigur vor înregistra o nouă gaură la buget. De data aceasta ”legalizată” printr-o hotărâre judecătorească.
Gabi SOFRONIA