De sărbătoarea Sfântului Ilie, un sobor de preoți în frunte cu părintele protopop Ionel Cuțuhan și părintele stareț al Mănăstirii Peru Vodă, Harton Negrea, a săvârșit slujba de sfințire a crucii și a Peșterii Călugăriței. Pornind pe drumul Farcașei, se ajunge după 20 de minute de mers cu mașina într-un loc desprins parcă dintr-o proză a lui Sadoveanu. Așteptam să-l vedem pe bătrânul Nour care le întinsese o cursă leșilor. Creste înalte și împădurite, printre care soarele își arunca sulițele de lumină, susurul pârâului Farcașa, liniștea netulburată de nimic și de nimeni, izolarea care îndeamnă la meditație și la regăsire de sine, toate au fost un mediu prielnic pentru pustnicia călugăriței sosită aici pe la 1918 și al cărui nume nimeni nu-l știe. Așa cum spunea părintele stareț Hariton, călugărița nu s-a rugat numai pentru ea și ai ei, ci pentru toată țara, mai ales că la 1918 lumea era zguduită de conflagrația mondială. Înspre peșteră s-au construit trepte solide și o balustradă, dar la acea vreme de început de secol XX urcușul era tare anevoios. La baza pantei, Primăria Farcașa a amplasat o troiță din stejar, sculptată de mâinile de aur ale părintelui Irinar de la Mănăstirea Petru Vodă și cu sprijinul credincioșilor Ciprian Alungulesei, Viorel Găină, Cristian Gheorghiu, Bogdan Țifui, Florin Luca, Claudiu Crețu, Ioan Petruț. L-am întrebat pe domnul Cristian Gheorghiu, de unde a apărut ideea de a da viață acestei peșteri care a intrat în paragină. Ne-a mărturisit că „lucrând la izvorul lui Vârlanu (altă surpriză pe care ne-o pregătește Primăria Farcașa), o doamnă s-a apropiat de mine și a spus că-i plac și se mândrește cu toate realizările din comună, dar că pe plan cultural-istoric și spiritual alte comune ne-au luat-o înainte. Cum peștera călugăriței a reprezentat încă din copilărie pentru mine o enigmă, am propus să începem întâi amenajarea ei. Am făcut echipă la început cu domnul Alecu Ungureanu, cu entuziasm și bucurie. Am defrișat locul, am construit scările. Nouă ni s-au alăturat, cu același entuziasm, domnii Dinu Ștefănescu, Dumitru Ungureanu, Dumitru Gheorghiu, Vasile Crețu, Octav Bîia, Angheluș Ioniță, Filip Sabie, Constantin Gheorghiu, Petrică și Viorel Găină, Vasile Lupuleasa, Simion Dumitru”.
Materialul intergal poate fi citit în Ecoul Munților.
Iolanda LUPESCU
