Energie: Cu ochii larg deschiși spre „mișcările” ministrului Burduja

Avizarea lui Sebastian Burduja „Tianu” (PNL) ca ministru al Energiei în Cabinetul Ciolacu, pe 14 iunie, a însemnat o bucurie cu valoarea unui cadou de excepție pentru o legendă a învățământului nemțean. Bunica sa, doamna învățătoare Maria Pricop, împlinea 90 de ani în acea zi. A fost omagiată cu dragoste de elevii de acum 50 de ani din clasa a IV-a E, prima sa clasă la Școala Generală nr. 3 din Piatra Neamț, unde a scris istorie. Inspectoratul școlar și direcțiunea școlii aveau alte preocupări.

Abia instalat, Tianu a demarat o serie de acțiuni spectaculoase care atrag atenția. La prima vedere, merg pe ideea salvării Sistemului Energetic Național, dacă s-o mai putea repara ceva. S-a creat aparent o ruptură totală de moștenirea tragică lăsată neamului de Virgil Popescu, după 4 noiembrie 2019, în guvernele succesive Orban, Cîțu și Ciucă, mai întâi ca ministru al Economiei (cu Energia inclusă), apoi distinct la Energie.

Privite mai atent, mișcările arată un joc de tip „win-win”. Dacă îi iese, devine erou. Dacă nu, el s-a străduit și rămâne cu un capital politic cert. Ambele variante consolidează drumul spre Burduja-președinte, proiect care nu mai e demult un secret. Iată de ce mandatul urmașului lui Iohannis este considerat în lumea cunoscătorilor a fi unul de tranziție pe calea urcării la Cotroceni a tânărului pe care multă vreme l-am cultivat cu speranță și încredere.

Primul semn de defecțiune avea să-l dea când nu a fost interesat de manevra criminală prin care, peste noapte, Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț a fost desemnat spital-suport COVID în locul celui de la Roman. După aceea ar trebui să vorbim despre alegerile locale din 2020, dar mai bine fără după aceea, să nu ne trezim toți pietrenii debranșați prematur.

Subiectul cu mișcările capătă altă greutate dacă pornim invers, cu cele mai recente evenimente. Trecem ușor peste ce s-a întâmplat în week-end cu ocazia Forumului Studenților Români de Pretutindeni (FSRP), la – atenție! – lucrările Comitetului de Energie și Mediu. Generează automat amintiri legate de Liga Studenților Români din Străinătate, platforma de lansare a lui Tianu și se lasă cu emoții nepotrivite. Drept pentru care începem cu o întâlnire comparabil de proaspătă, de la București, cu vicepreședintele executiv al companiei Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP).

Compania, un adevărat monstru internațional în Energie, aflăm din postarea ministrului pe o rețea socială, are deja încheiat un contract cu CNE Cernavodă pentru finalizarea primei instalații de detritiere din Europa. Asta, spune Burduja, înseamnă „protecție sporită a mediului, în acord cu obiectivele noastre și cele europene, dar și tehnologie inovatoare, curată. De asemenea, șansa pentru România de a deveni centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat al viitoarelor reactoare de fuziune”. Faza cu tritiul (un izotop radioactiv al hidrogenului – n.a.) și fuziunea nucleară parcă e pereche cu bazaconia dedicată reactoarelor modulare mici (SMR) din SUA, pe care mulți nu apucă să le vadă instalate la Doicești în timpul vieții pământene, în ipoteza că totuși un asemenea reactor va fi produs vreodată. Ca o coincidență, Nuclearelectrica este implicată în aventura croită pe ruina fostei termocentrale care a repornit Sistemul Energetic Național după prăbușirea din mai 1977. Dar să trecem repede mai departe, până nu aflăm de  pe undeva, dintr-o gură politician, că tot în România va funcționa primul reactor din lume care combină două nuclee atomice ușoare pentru a crea unul greu, cu emisie de energie.

Contractul de Inginerie, Procurare și Construcție (EPC) pentru finalizarea instalației de detritiere (CTRF) a fost semnat de Nuclearelectrica și KHNP la Seul, ulterior instalării lui Burduja.

Important devine ce nu spune ministrul și aruncă, astfel, o umbră intensă peste narațiunea cu proiectul ce va permite extragerea tritiului din apă grea și stocarea acestuia, astfel încât apa grea tritiată să fie exclusă din categoria deșeurilor radioactive. De subliniat, la reactoarele de tip CANDU, precum cele de la Cernavodă, apa grea este utilizată ca moderator de neutroni şi agent de răcire. Rezultă că mare noroc, nu alta, s-a pogorât pe bătrâna Europă odată ce s-au găsit românii cu premiera continentală. Neverosimil, suntem pe podiumul mondial (implicit) de profil, instalația noastră urmând a fi a treia din lume. Cine nu crede, nu are decât să apeleze la cea mai calificată sursă națională în domeniu, compania Nuclearelectrica, al cărei site luminează suficient cât să cităm fără ezitare.

Aflăm, de pildă, că instalația de la noi va fi realizată la cel mai înalt nivel tehnologic mondial, pe baza rezultatelor cercetărilor efectuate – surpriză, oare? – la Institutul de Criogenie și Separări Izotopice de la Rm. Vâlcea. S-a utilizat experiența câștigată cu proiectarea și exploatarea de instalații similare la Darlington (Canada) și Wolsong (Coreea de Sud). Iar proiectul are la bază o strategie veche de implementare, actualizată în 2018. Sunt amănunte care se cuvenea să fie explicate poporului nevinovat și plătitor de aventuri. De ce? Simplu, pentru că vorbim (vezi FOTO DE MAI JOS) de un cost estimat al proiectului de nu mai puțin de 254 milioane Euro din sursă TBD. TBD vine la to be decided/determined. Adică nu e încă.

Pe de altă parte, din surse de referință (economica.net este una recomandată – n.a.), în materiale publicate anterior instalării lui Burduja, găsim „stupize-stupize”. Firma coreeană anterior pomenită e singura care a depus anul trecut o ofertă, angajând și doi subcontractori români (subiect de mândrie profesională națională – n.a.), pe lângă cei externi. Contractul era anunțat că va fi semnat și s-a semnat în condiții comparabile cu discreția.

În fine, un amănunt nesemnificativ pentru guvernanți (sau guwerneri, că tot aia e), dar de neocolit: valoarea proiectului a ajuns la 254 de milioane Euro, crescând cu generozitate de la 190 de milioane. Fără îndoială, s-or găsi justificări pentru generozitate. La fel, nici nu știi de unde scot capul fizicieni și experți în energie nucleară care să explice circuitul apei grele în reactoare. Doar că presanta urgență de a fi a treia țară din lume preocupătă arzător de detritiere pute până pe Everest a afacere după rețete consacrate și bănoase pe seama noastră. Ca de două exemple, să ne amintim de autostrada Bechtel by SUA și primul lot de ha-havioane F-16 reciclate, cumpărate de la portughezi, în contul mutării summit-ului NATO din 2008 de la Lisabona la București întru gloria Băsescului.

În postarea de pe Facebook pomenită, Tianu punctează că firma coreeană are palmares și în domeniul hidroenergetic. Ba e „printre companiile cu cea mai mare experiență din lume în hidrocentrale cu pompaj”. Natural, a urmat trimiterea spre proiectul cu CHEAP Tarnița-Lăpustești, căci România viitorului are nevoie de parteneri serioși. Înainte, împreună! – cum scrie ministrul. Aici avem niște probleme. Am luat act de clamata relansare a investiției cu centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj, una vitală pentru siguranța națională a României, numai că trebuie să mergem nițel, dacă nu cumva chiar consistent, înapoi. Ce tot umblăm după străini pentru studii și proiectare, inclusiv schimbând tema și dimensiunea proiectului? Pentru Tarnița-Lăpustești socotelile tehnice sunt de zeci de ani de zile. Indiferent de ce mai inventează eco-teroriștii. Nu cumva avem și proiect gata făcut? Atunci, ce tot umblăm în gura mare și bugetul descheiat să inventăm apa rece care coboară și urcă între două acumulări? Sănătos și responsabil ar fi să se recunoască altceva, dar neconform cu ce ni se impune de la Washington, Bruxelles și Viena. Singurii din lume capabili să construiască o asemenea centrală la un preț corect sunt chinezii. Dacă era să ne urmărim cu dedicație și patriotism interesul național, ne făceau și următoarele două reactoare nucleare de la Cernavodă. Retehnologizarea corectă la CHE Stejaru se subînțelege, dar ministrului în funcție i-a scăpat catastrofa energetică din județul natal, deși are și un secretar de Stat la Energie tot din Neamț… (va urma)

Viorel COSMA