Un consorțiu medical de spitale, cu personalitate juridică, a fost anunțat în premieră națională la Oradea, luni, 7 august. Inițiator și prezentator al propunerii, un tandem de patrimoniu, purtător de superlative: Ilie Bolojan și Gheorghe Carp. Dacă fostul primar de legendă și președinte în funcție al CJ Bihor chiar nu mai are nevoie de prezentare în fața românului mediu statistic, în dreptul doctorului Carp am scris de nenumărate ori pentru uzul nemțenilor, de-a lungul anilor, despre isprăvile sale. În special în ideea de a dezbrăca la fundul gol, prin ricoșeu, grupările politico-administrative care mor doar cu gura de grija sănătății nevinovaților de la poale de Ceahlău.
Important de reamintit în acest moment este că Gheorghe Carp a condus timp de 19 ani (!), pe rând, spitalele Municipal şi Judeţean din Oradea, care țineau de primărie. Bijuterii le-a făcut! Asta lucrând în același cadru de finanțări domestice și europene deschis și spitalului din Piatra-Neamț, și consiliului județean. În 2020 a renunţat la şefia județeanului pentru a fi senator PNL de Bihor. De la 1 aprilie 2022 a devenit manager „pe firmă” al mega-Spitalului Judeţean, la o lună după ce acesta a „înghiţit” Municipalul, ajungând un mamut cu 1.937 de paturi şi 4.500 angajaţi.
Ignorarea pe scară largă a evenimentului de la Oradea nu are de ce să surprindă. N-are legătură cu tirajele, clasamentul de trafic pe internet al unui site sau punctele de audiență TV. E vorba despre lipsa de responsabilitate care a depășit net lipsa de profesionalism din mass-media cică reprezentative pe țară. Ca de-un exemplu, v-ați închipui că dr. Carp poate fi invitat la o oră de maximă audiență, la vreo tele-vizuină, în locul unei panarame de general în rezervă care debitează numai tâmpenii? Oricum, cu închipuirea rămâneți.
Ce să vezi, însă, consorțiile medicale nu-s un miracol născut peste noapte. Au apărut în Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății odată cu Ordonanța 18 din 30 august 2021 a Guvernului. Prim-ministru în funcție, al 69-lea în cronologia deschisă de Barbu Catargiu după Unirea Principatelor, era Florin Cîțu. Peste Sănătate domnea altă figură de cumplită amintire, Ioana Mihăilă. În acele vremuri încă plandemice, s-a introdus un articol care prevede următoarele:
(1) Spitalele publice se pot asocia în consorţii medicale, cu personalitate juridică, conform dispoziţiilor prevăzute la art. 187–204 din Legea nr. 287/2009 (privind Codul Civil – n.a.), republicată, cu modificările ulterioare, în scopul derulării în comun de activităţi medicale, cercetare ştiinţifică, investiţii în infrastructură, achiziţii de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea, precum şi alte activităţi specifice unităţilor sanitare respective.
(2) Consorţiile medicale prevăzute la alin. (1) se înfiinţează în baza unui contract de parteneriat încheiat între părţi.
(3) Condiţiile de asociere, precum şi organizarea şi funcţionarea consorţiilor medicale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Povestea-de-poveste are ceva și mai în spate. În august 2014, cele două mari spitale din Oradea se uneau – în premieră națională – într-un consorțiu pe model Occidental, însă fără personalitate juridică, spre deosebire de cel propus acum. Temeiul venea dintr-o frumusețe de hotărâre de consiliu local. Ideea principală era reducerea cheltuielilor cu sute de mii de euro anual, în condițiile în care de la Casa de Sănătate nu veneau mai mulți bani. În context, pe deplin ilustrativă pentru cât de scurt poate fi (la alții) drumul de la idee la fapte, rămâne o declarație a lui Ilie Bolojan, consemnată de oradeapress.ro: „Nu creştem veniturile în sistemul medical local pentru că banii pe care îi primim de la CAS sunt insuficienţi. Cu banii pentru 2.700 de pacienţi, decontaţi de CAS, trebuie trataţi 4.000 de oameni, ceea ce este foarte dificil. Nu trebuie să ne lamentăm sau să căutăm metode de a protesta, ci să căutăm soluţii”. Decisiv a fost modelul de laborator unic de analize de peste graniță, de la Szeged, care deservea spitalele din localitate.
Consorţiul orădean urma să fie condus de Consiliile de Administraţie ale celor două spitale, având în frunte un director coordonator. Principalele servicii vizate a fi puse în comun erau: laboratorul de analize, spălătoria, cantina, sterilizarea, curăţenia, compartimentele personal, juridic și administrativ. S-a început cu laboratorul complet automatizat și care a devenit o referință națională. Ceva sigur sună cunoscut. Doar n-a trecut mult de când, în luna ianuarie a acestui an, am relatat minunea cu dronele medicale care transportau probe biologice între spitale.
Propunerea prezentată pe 7 august este deschisă spitalelor din județul Bihor administrate de primării. Dacă vor dori această formulă de alianță, căci nu impune nimeni. Deși consiliul județean nu are atribuții în administrarea spitalului județean, așa cum a explicat pe larg ebihoreanul.ro, președintele Bolojan și-a asumat din luna iunie a.c. inițiativa de-a organiza, împreună cu dr. Carp, o întâlnire cu primarii și managerii spitalelor din Salonta, Marghita, Beiuș, Aleșd și Ștei, la care au participat reprezentanți ai Direcției de Sănătate Publică și Casei de Asigurări de Sănătate, în vederea concretizării proiectului.
Potrivit sursei citate, trei domenii aduc avantaje de necontestat. Unul pornește de la faptul că niciunul dintre spitalele teritoriale nu are linie de gardă pe Radiologie. Consorțiul ar putea asigura garda pentru aceste spitale, fără a transporta pacienții la Oradea, cu ajutorul telemedicinei, proiectul urmând a fi dezvoltat cu fonduri europene. Chestiunea cu laboratorul centralizat e deja clară și rezolvă o problemă de fond: spitalele teritoriale abia acoperă 10-15% din analizele necesare. Al treilea avantaj, dar nu neapărat ultimul, se referă la realizarea în comun a achizițiilor de materiale sanitare și medicamente, ceea ce conduce la prețuri mai mici și continuitate în aprovizionare.
Consorțiul nu duce la desființarea spitalelor ori trecerea lor sub o comandă unică, ba dimpotrivă. Modelul e verificat în țări ca Franța și Suedia sau SUA și Canada. De fapt sunt ajutate spitalele mici care nu au linii de gardă, nu au echipamente performante etc., astfel încât să nu fie retrogradate la nivelul de unități medico-sociale.
Până ce pe partea locală se va ajunge la anumite concluzii și decizii, un semn de încurajare trebuie să vină de la București. Legea e favorabilă, încurajează, numai că încă lipsesc normele metodologice. Profesorul Alexandru Rafila, în calitate de ministru peste Sănătate, le-a promis liderilor Revoluției în Sănătate de la Bihor că va accelera emiterea normelor. Este perfect rezonabil de bănuit că o va face.
Între timp, revenind în actualitatea județului nostru nepereche, n-am văzut nici de leac un fruntaș politico-administrativ să ia foc atunci când, doar ca de-un exemplu teribil, laboratorul grozăviei de spital județean a rămas fără reactivi pentru markerii tumorali. Ceea ce ar fi trebuit să ducă instantaneu la demiterea managerului și a Consiliului de administrație. La Neamț, nu e cazul.
Viorel COSMA