Noi, nemțenii, am avut câteva repere la care ne-am raportăm la vreme de pandemie. În primul rând, nenorocirile de la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, cu directori numiți la interval de câteva zile, cu afaceri urât mirositoare, totul culminând cu incendiul secției ATI, care a pus doliu peste un întreg județ.

A venit apoi, în aprilie 2020, vestea că Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, a propus achiziționarea unui spital modular, în colaborare cu Consiliul Județean Iași, partea Neamțului fiind de aproximativ 3,2 milioane de euro. Ceea ce noi numim acum spitalul de la Lețcani a fost achiziționat prin Asociația de Dezvoltare Intracomunitară Euronest și acum nici măcar nu poate fi vizitat ca muzeu al prostiei și ororilor administrative din perioada Covid 19. Teoretic, după mai multe încercări de a-l deschide, este acum practic părăsit și a fost transferat în administrarea ISU Iași.  Tot teoretic, nemțenii aveau un spital dedicat Covid, care însă nu a funcționat niciodată la capacitatea promisă, cea pentru care s-au dat banii. Practic, mulți nemțeni au murit  sau au fost în pericol de moarte, pentru că nu li s-a putut asigura logistica necesară pentru tratament, în condițiile în care Spitalul Județean Neamț nu avea secție ATI, distrusă într-un incendiu devastator cu victime, într-o perioadă când Arsene numise director un fost primar pe simplu motiv că îi plătea un serviciu politic. Ceea ce, să recunoaștem, a fost un fel de crimă asistată.

Dacă județul a fost capabil să vireze în câteva zile cota parte pentru spitalul de la Lețcani, de 16.000.000 lei, să încercăm, pe scurt, să vedem cum i-a păcălit Arsene chiar pe consilierii lui să voteze această afacere urât mirositoare. Care au fost minciunile plasate și cum și acum autoritățile județene nu fac nimic pentru recuperarea banilor.

18 oameni păcăliți să voteze pentru un spital care ar fi trebuit să salveze vieți

Ședința în care s-a votat HCJ-ul prin care 16.000.000 lei au plecat din bugetul județului a fost în aprilie 2020. Era un moment greu pentru sistemul medical românesc, județul Suceava era închis, cazurile de Covid se înmulțeau, mureau foarte mulți oameni. În acest context a fost scoasă pe tapet ideea unui spital modular care să preia pacienții din județele regiunii Nord-Est. Referatul de aprobare este semnat de Ionel Arsene și tot el a condus ostilitățile în ședința respectivă, la care au lipsit cei 13 consilieri PNL. Pe scurt, Arsene spunea că spitalul va avea 250-300 de paturi, din care 50-70 pentru terapie intensivă. Că la Lețcani există toate facilitățile necesare pentru ca el să poată funcționa imediat (apă, energie electrică, canalizare, generatoare de curent electric), că după finalizarea licitației livrarea se va face în maxim 20 de zile, iar montajul complet ar fi luat maxim o săptămână.

Fără multe discuții, doar un amendament pueril al unui consilier PMP, hotărârea trece la vot și pe 10 aprilie cei 16 milioane de lei erau transferați în contul asociației amintite. De aici încolo urmează peripețiile privind licitația, apoi montajul, apoi imposibilitatea de a fi emisă o autorizație de funcționare și apoi scandalul mediatic. Toate acestea sunt cunoscute. Mai puțin minciunile prin care consilierii au putut fi ghidați să voteze ce a vrut Arsene.

Prima minciună – la Lețcani există toate utilitățile 

În referatul de aprobare al proiectului scrie negru pe alb (FOTO 1) că la Lețcani existau de toate. În realitate, era o mare minciună și este curios de ce nimeni nu a cerut (o mai poate face acum?) socoteală pentru aceste minciuni. Documentul cu pricina preia aproape integral argumentația privind necesitatea achiziționării spitalului dintr-o notă de fundamentare a achiziției venită din partea Asociației de Dezvoltare Intracomunitară Nord-Est (FOTO 2).

Numai că acolo cei care au întocmit-o nu au precizat nimic despre utilități la cheie la Lețcani, amănunt care apare doar în referatul lui Arsene! Probabil se știa că acestea nu corespund și oamenii și-au luat distanța necesară. Arsene sau cei care i-au întocmit documentul au plusat deoarece dacă s-ar fi știut că acolo nu există canalizare și că era necesară o lucrare de aproximativ 1,5 km pentru ca ea să funcționeze, orice om cu scaun la cap ar fi chibzuit de două ori înainte să voteze. Arsene, aflat deja în campanie electorală împreună cu partidul său pentru șefia județului avea nevoie de ”realizări mărețe”, care să impresioneze electoratul. Iar spitalele au fost tot timpul un vis pentru fugarul de la Bari, numai bune de impresionat votanții.

Este momentul să nu trecem peste raportul de specialitate la acest proiect (FOTO 3). Se vede foarte clar că nu avem nici un raport adevărat, doar o trimitere la un document și câteva legi. Raportul practic nu există, dar 3 direcții își pun semnătură pe el. Dacă cineva din Direcția Investiții, Programe și Infrastructură Județeană ar fi făcut efortul de a suna să se intereseze de condițiile de la Lețcani, poate că lucrurile ar fi stat altfel. Probabil că în loc de verificări a fost doar voința lui Arsene. Problema este că el a fugit și semnatarii așa zisului raport au rămas pe funcții. Ei încă mai pot răspunde la întrebări dacă cineva s-ar deranja să-i întrebe. Lucru puțin probabil, în condițiile în care nimeni nu pare să fie interesat de niște fapte care ar fi scandalizat orice Parchet și orice oficial dornic să se lămurească cu privire la modul în care s-au risipit o grămadă de bani la vremuri grele, când era mai mare nevoie de ei.

După alegerile câștigate de Arsene, rivalul său Mugur Cozmanciuc, încă președinte PNL Neamț, răspundea unor acuzații ale acestuia, făcând o scurtă sinteză a neregulilor de la Lețcani: ”Și mințiți, și cu banii luați. Aceasta este postura în care se află acum contribuabilii din ai căror bani a fost făcută marea țeapă a spitalului de la Lețcani. Pesediștii ar fura fondurile publice cu orice, cu sacul sau chiar cu vidanja, dacă este să ne luăm după situația actuală a acestui spital. După construirea spitalului, s-au plătit 400.000 lei pentru o stație de epurare a apelor uzate. Doar că stația trebuia racordată la o rețea publică de canalizare care… nu există! Soluția viabilă era construirea a 1,5 kilometri de conductă care să conecteze spitalul la rețeaua de canalizare din zonă. Soluția PSD este folosirea unei vidanje, care să transporte apele uzate de la spital până la cel mai apropiat canal. Aici se ajunge când, preocupat mai mult de sifonarea banului public decât de un mod civilizat de funcționare a unui spital, Ionel Arsene a uitat că un spital are nevoie și de canalizare! Pesediștii s-au lăudat cu un spital de 256 de paturi întins pe 10.000 metri pătrați. În realitate, spitalul are 150 de paturi, pe 8.000 metri pătrați. Spitalul nu are avizele necesare, dispunerea lui îi îngreunează funcționarea, nu este distanță suficientă între paturi și, iată, nici canalizare nu are.” Chiar dacă vine de la un politician situația este prezentată foarte sintetic.

O confirmare vine chiar dintr-un document al Asociației de Dezvoltare Intracomunitară Euronest. (FOTO 5)

Întrebare de final la acest punct: a verificat cineva realitatea din teren de la Lețcani înainte de a fi promovat proiectul de hotărâre?

A doua minciună : banii vor fi recuperați din fonduri europene! 

În ședința din 3 aprilie 2020 a existat o voce, consilierul Cornel Agăleanu (ales pe lista PNL, trecut de facto la PSD) care a întrebat în clar: ”Spuneți-mi, vă rog, aceste sume de bani, există posibilitatea ca ele să fie recuperate?” Răspunsul lui Arsene este extrem de ferm: ”Toți banii vor fi recuperați pe fonduri europene! Ne dă de la Comunitate toți banii înapoi.” După această asigurare s-a trecut la vot și s-a votat. Mai ales că participanții la ședință au fost asigurați că și în proiect scrie asta! (FOTO 4).

În realitate, în proiectul de hotărâre nu există nimic clar cu privire la recuperarea banilor, iar Arsene a trecut cu nonșalanță peste asta. Nici un funcționar dintre cei care au participat la ședință nu a îndrăznit să-l corecteze pe șef și așa s-a ajuns la votul final. Ce scrie în proiect? La capitolul surse de finanțare scrie clar și se poate verifica în FOTO 1: ”fonduri europene (banii alocați pot fi ulterior recuperați), bugetul de stat, fonduri ale consiliilor județene și consiliilor locale din Regiunea Nord-Est, fonduri private (donații, sponsorizări).”

Dacă citim acum ne dăm seama că fondurile europene au fost plasate strategic în prim plan, dar consilierii nu au citit – sau nu au vrut să citească – că banii POT fi recuperați, dar nu exista nici o GARANŢIE în acest sens! Și că Arsene a mai mers la cacealma încă o dată. Și el și mai ales consilierii județeni puteau aveau inima împăcată, banii nu se vor pierde, vor fi recuperați de la Europa și ne alegem şi cu parte dintr-un spital.

Ce ne facem însă cu funcționarii de la vârf care au girat raportul de specialitate din punct de vedere financiar, chiar nici unul nu a putut să atragă atenția președintelui și consilierilor că nu există garanția recuperării acestor bani la bugetul județului? Ei nu au nici un fel de răspundere? Evident, întrebarea este retorică, oricum nu-i întreabă nimeni nimic.

Date financiare la zi

„Mesagerul de Neamț” a încercat să afle care sunt datele financiare la zi ale afacerii numită Spitalul Modular de la Lețcani, pornind de la faptul că într-un proiect de rectificare bugetară apărea o sumă returnată de la Asociația de Dezvoltare Intracomunitară Euronest. Răspunsul este lămuritor în mare măsură (FOTO 6).

Din cele 16 milioane au fost recuperate 3,25, ceea ce însemnă că în buget avem o pagubă de 12.741.251 lei. Mai scădem aici cele câteva aparate folosite la modularul ATI și rămân curați vreo 12 milioane. Care trebuiau recuperați, conform celor zise de Arsene, de la Comunitate…

Nu ni s-a precizat dacă s-a făcut vreun demers în acest sens, în schimb am putut asista la încă o spălare pe mâini în sens biblic sub semnătură lui Ion Asaftei: ”Acest proiect a fost derulat de către Asociația de Dezvoltare Intracomunitară EURONEST, care este responsabilă în totalitate de modul de implementare și utilizare a fondurilor destinate acestui obiectiv de investiții. Prin urmare, pentru alte informații referitoare la activitatea Asociației, în speță, aspecte financiare și operaționale, vă puteți adresa reprezentanților acesteia”.

Îndemnul poate părea logic dacă facem abstracție de faptul că județul Neamț este membru fondator al Asociației, plătește o contribuție semnificativă de peste 34.000 de euro anual și pentru atâția bani ar fi putut măcar să le ceară un raport complet despre cum au fost cheltuiți banii județului. Pe care să-l facă public, fără să le-o ceară cineva.

La final, o întrebare care poate deschide calea spre un nou episod, ne ferim de cuvântul anchetă ca nu cumva să dăm idei: ce demersuri oficiale a făcut județul Neamț pentru recuperarea banilor de la… Comunitate? Sau poate a făcut și nu știm noi ceva pentru tragerea la răspundere a celor care au propus, girat și votat proiectul. Auzim?

Valentin BĂLĂNESCU