O femeie din Farcașa numără zilele care trec de când omul ei s-a dus pe deal, la stână și a dispărut în neant. Fără nicio urmă, fără nici cel mai mic semn. Disperarea acestei mame, care-și strânge copiii în brațe și plânge pe ascuns pentru a nu le ruina credința că tatăl lor se va întoarce într-o zi, este sfâșietoare.
Vasile Sava, bărbatul de 47 de ani plecat la muncă, la stână, pe 9 august seara și de negăsit, este descris de toți cei care îl cunosc drept un familist convins, un om bun, liniștit, harnic, tată iubitor și un om serios. Avea planuri mari. Ridicase o casă la roșu împreună cu soția lui, Cristina și spera să o termine după puterile lor. Aveau opt oi la stâna din Islazul Reazim și o văcuță. Familia are doi copii, Andreea de 10 ani și Cristian de 12 ani.
“După trei săptămâni de când a dispărut fără urmă, nici nu mai pot spune «este». Era un om bun, nu era el omul care să plece fără o vorbă și să ne lase ai nimănui. Avem 20 de ani de căsnicie, ne-am înțeles bine, nu pot spune că nu au mai fost și mici certuri, ca la orice casă… A plecat marți seară, am stat la masă împreună, am vorbit, era liniștit. Omul ăsta nu era… era un familist. El nu pleca așa… cineva i-a făcut ceva rău. Dar, de ce? Dumnezeu știe. Numai calea Lui o mai pot urma, numai Dumnezeu mă mai poate lumina. Eu m-am convins, sunt 17 zile, cineva i-a făcut rău premeditat ”, spune Cristina Sava, cu sufletul frământat de neliniște.
“Nu poți să-i spui unui copil că tata nu mai vine!”
Ciobanii de la stâna de peste deal spun că au auzit în dimineața zilei de 10 august, când a dispărut, câinii lătrând a urs și larmă mare. Dar, femeia este convinsă că nu ursul a fost.
“Prima dată s-a crezut că este agresat de urs și s-a spus că lipsește și un câine. Dar câinele a apărut a doua zi, omul meu, nu. Nu s-a mai găsit nimic. Și dacă era așa și l-ar fi sfâșiat ursul, nu mai rămânea bota (ciomagul cu care mâna oile – n.r.), șapca sau o bucată din haina lui, nu se găsea sânge, ceva? De 17 zile de când e dus nu cred că am dormit trei nopți. Îmi vin tot felul de idei, nu mai știu ce să fac. Nu era un om care să-mi facă mie sau copiilor așa ceva. Am fost și la mănăstiri și mi s-a spus că este un caz drept de… Cum o fi, dar numai să știu, măcar cum o fi, să știu și eu. Nu știu nici că e mort, nici că trăiește. Mi-am pierdut omul, dar am doi copii care au nevoie de mine, nu pot să-i pierd și pe ei. Numai asta mă mai ține. Nu poți să-i spui unui copil că tata nu mai vine…Trebuie să merg în continuare, sufletul lui, nu știu unde o fi, măcar atât să știe, că am grijă de copii. Nu-l mai caută nimeni! Dar, Dumnezeu există și se va descoperi tot”, încheie femeia cu voce căzută de durere.
Bărbatul a plecat având asupra lui telefonul mobil, care nu a fost găsit, așa cum nu s-au găsit șapca sau bota, dar femeia nu știe dacă s-a făcut vreun demers pentru localizarea telefonului.
Poliția a deschis un dosar, dar, potrivit purtătorului de cuvânt, inspector Ramona Ciofu, cel puțin deocamdată, nu este un dosar penal pentru vreo infracțiune, nici măcar “in rem”, nu este un dosar de cercetare ci doar un dosar al dispariției.
Primarul Țifui este și el convins că a fost omorât
Să fie vorba despre o reeditare a celebrului caz de omor din “Baltagul” lui Mihail Sadoveanu? Omul avea doar opt oi, ceea ce nu-i tocmai o avere. Iar ceilalți ciobani care aveau și ei oi acolo, fiind o stână colectivă, au numărat în ziua dispariției toate mioarele, nu lipsea nici una. De altfel, nimic altceva nu lipsea de la stână. Iar omul parcă ar fi intrat în pământ.
“Joi, oamenii care munceau la un drum forestier au găsit un stomac, chiar în apropierea stânei, care părea de om. S-au făcut analize și s-a constatat că era de mistreț. A deschis poliția un dosar penal pentru braconaj, pentru că paznicii au declarat că nu ei l-au vânat. Dar, pe Vasile Sava l-au căutat și 200 de oameni odată, polițiști, jandarmi, pompieri, oameni de la primărie, oameni din sat. Nimic nu s-a găsit, nicio urmă. Nu s-a găsit nici urmă de urs, dar s-a găsit urmă de lup și de mistreț”, povestește primarul comunei Farcașa, Bogdan Țifui, care a participat și el la căutări.
Primarul vorbește despre o anchetă a poliției, neconfirmată însă oficial, care ar fi luat în calcul trei ipoteze. O primă variantă ar fi fost aceea că omul a plecat de bunăvoie, dorind să-și facă altă viață în altă parte. Dar, soția și oamenii din sat contrazic această ipoteză, fiind convinși că Vasile Sava avea la ce se întoarce acasă și nu era nici genul care să plece după alte femei.
O a doua ipoteză ar fi cea a sinuciderii, însă nici aceasta nu este luată în calcul nici de soție, nici de primar, nici de săteni. Soția spune că era liniștit și chiar fericit cu o seară înainte, că făcea planuri legate de casă, de gospodărie și de copii.
Ultima variantă, care din păcate, este singura în care cred și soția și primarul Țifui, este cea a unui omor. Cineva, intenționat sau nu, i-ar fi luat viața ciobanului și ar fi reușit să-și ascundă foarte bine urmele. Motivul nu este încă cunoscut sau nimeni nu l-a găsit încă. Însă, polițiștii și procurorii ar trebui să facă ceva în acest sens.
Femeia care i-a stat alături 20 de ani vrea doar să afle adevărul despre dispariția lui, să știe sigur că e albă sau neagră. Pentru liniștea ei și pentru a-i putea înhuma trupul creștinește.
Pentru familia rămasă fără singurul sprijin financiar, primarul Bogdan Țifui știe că va urma o perioadă foarte grea. Deocamdată, fără o hârtie oficială în care să apară dispariția sau decesul, primarul spune că poate doar să ajute familia prin bunăvoința unor firme, cu lemne de foc, produse și rechizite pentru copii.
Ce spune legea
Legea privind căutarea persoanelor dispărute precizează, în mod expres, la art. 38 despre posibilitatea localizării telefonului mobil: “Art.38 – (1) Metodele speciale de căutare a unei persoane dispărute sunt: a) localizarea mijloacelor de comunicații electronice; b) obținerea datelor de trafic și localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului; c) obținerea datelor privind tranzacțiile financiare ale unei persoane; d) accesul la un sistem informatic; e) interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță”. Dar “Art.39 – (1) Metodele speciale de căutare a unei persoane dispărute se utilizează în baza autorizației emise de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul tribunalului în a cărei circumscripție se află unitatea teritorială competentă,”
Cum se desfășoară activitățile de căutare periodice:
“(1) În cazul în care persoana nu a fost găsită, șeful unității teritoriale competente are obligația de a evalua periodic, lunar în primele 6 luni de la momentul sesizării dispariției și, ulterior, cel puțin o dată la 3 luni sau ori de câte ori este necesar, datele și informațiile din dosarul dispariției și de a stabili activitățile ce urmează a fi desfășurate în continuare.
(2) Unitatea centrală pentru persoane dispărute are acces la dosarul dispariției și la rezultatul evaluărilor prevăzute la alin. (1) și poate dispune desfășurarea de către unitatea teritorială competentă a unor activități de căutare a persoanei dispărute.
(3) Membrii de familie și, atunci când există, reprezentantul legal al persoanei dispărute au dreptul de a fi informați cu privire la stadiul procedurilor de căutare la cerere, verbal sau, atunci când solicită în mod expres, în scris. Informarea verbală se realizează în termen de maximum 24 de ore de la data înregistrării solicitării, iar informarea scrisă se transmite în termen de maximum 10 zile de la data înregistrării solicitării. Se transmite o singură informare scrisă indiferent de numărul cererilor formulate într-un interval de 30 de zile de la ultima cerere, prin care s-a solicitat în mod expres răspuns în scris”.
Când se încheie căutările? “Trecerea dosarului dispariției în evidența pasivă Art.16 – (1) Dosarul dispariției se trece în evidența pasivă atunci când metodele specifice activității de căutare a persoanelor dispărute adecvate circumstanțelor cazului au fost epuizate (…)”.
Clasarea dosarului dispariției: “Art.18 – (1) Dosarul dispariției se clasează atunci când: a) a fost găsită persoana dispărută; b) a fost găsit cadavrul persoanei dispărute sau rămășițe ale acestuia; c) persoana a fost dată în urmărire potrivit Codului de procedură penală; d) există o cerere sau o informare în sensul încetării activităților de căutare a persoanei dispărute, transmisă de autoritățile competente ale unui stat străin, în cazul în care dosarul dispariției a fost deschis la solicitarea acestora; e) au trecut 20 de ani de la trecerea dosarului în evidența pasivă”.
Angela CROITORU
