Caz șocant în Harghita. Incendii pe bază de naționalitate, pe proprietăți ale unor locuitori din Neamț

Subiectul de față a existat doar pe Facebook și în procesele verbale ale autorităților care au intervenit la un eveniment ce în mod normal ar fi trebuit deja să devină o dezbatere națională. Este greu de înțeles cum într-o zonă de munte unde există mai multe construcții folosite pentru depozitarea fânului, dar și adăposturi de animale, plus căbănuțe pentru cei care vin la odihnă, au putut izbucni incendii care au ars acareturile… pe bază de naționalitate. Incendiile au avut loc pe terenuri aparținând de comuna Lunca de Jos, din județul Harghita, unde mai mulți locuitori din Dămuc dețin terenuri.  Este vorba despre fânețe cu care să-și poată crește vitele. Cei din Dămuc sunt români și au conviețuit pașnic cu vecinii unguri, astfel încât fiecare știe de unde și până unde este proprietatea sa, nu există garduri sau delimitări. Fiecare își aducea vitele la pășunat și venea la cosit când era vremea.

Lucrurile au luat o turnură ciudată când au început să ia foc, selectiv, construcțiile românilor. Liniștea patriarhală a zonei a fost zguduită  pe 20 septembrie când unul din fânarele aflate la Lunca de Jos s-a aprins. A ars ca o torță pentru că era plin cu furaje, iar construcția era aproape în totalitate din lemn. Cum la acel moment în zonă nu era niciun proprietar, fânarul a ars ca un rug și nu a mai putut fi salvat nimic. La acel moment, totul a fost pus pe seama unei întâmplări nefaste, însă în scurt timp a ars un altul, și un altul, și apoi un altul. Incendiile izbucneau succesiv, fără ca nimeni să știe ce și cum se întâmplă. Singura constantă în toate aceste evenimente nefaste a fost faptul că au ars exclusiv construcțiile localnicilor din Huisurez. Focul „a ales”, doar el știe pe ce criterii, și nici una din construcțiilor vecinilor din Harghita nu a fost atinsă de vreo scânteie. De la jumătatea lunii septembrie și până pe 6 octombrie, au fost 9 incendii la 8 proprietari, toți din Huisurez. Și cum un necaz nu vine niciodată singur, la unul din proprietari a ars nu o construcție, ci două. În două nopți consecutive, pe 5 și 6 octombrie, Niculina Tătaru, din Huisurez, a rămas fără fânarul plin cu strânsură pentru animale și un grajd.

Doar pentru a face o legătură în timp, să reamintim că pe 11 octombrie s-a încheiat ultimul proces în legătură cu delimitarea granițelor de județ între Neamț și Harghita.

Pagubă de peste 12.500 de euro la o singură familie

Singura proprietară care a suferit două incendii, să le spunem ciudate și bine direcționate, povestește ce s-a întâmplat. La fânar, focul a izbucnit în jurul orei 22:00, iar cum locuințele celor din Huisurez sunt la circa 2 kilometri de pășunile din Lunca de Jos, imediat lumea s-a mobilizat, dar din păcate materialele combustibile au întreținut focul și nimeni nu a mai putut face nimic. Totul a ars ca o torță.

„A fost o magazie pentru fân. Tot acolo am avut un grajd mare, și pentru animale, și pentru depozitat fân, l-am construit în ultimii trei ani. Prima dată focul a izbucnit pe 5 octombrie, la grajd, seara pe la ora 22:00. A ars totul, nu s-a mai putut salva nimic. A doua seară, pe 6 octombrie, s-a aprins fânăria. Era plin cu fân și otavă. Au venit pompierii de la Harghita, da a fost degeaba. Eu am fost ultima din cei 8 la care a ars acolo, la Pavaș, cum îi spunem noi, sau Puntea Lupului, în Lunca de Jos din județul Harghita”, a spus cu lacrimi în ochi Niculina Tătaru.

Având în vedere amploarea evenimentelor de la Puntea Lupului, autoritățile au luat măsuri, iar polițiștii și jandarmii au patrulat în zonă aproximativ o lună, fiind constituit un dispozitiv de siguranță. Chiar și în aceste condiții, incendiile au continuat.

„Au venit Poliția și Jandarmeria, dar ei patrulau pe acolo, iar în partea cealaltă, fânarul meu s-a aprins. A ars numai la noi, la cei din Huisurez, toate incendiile au fost doar la noi”, a mai adăugat Niculina Tătaru.

Una din construcțiile ei este foarte aproape de a unui vecin, din Harghita, dar surprinzător, nu a atins-o nici măcar o scânteie. Trebuie spus că femeia este văduvă de circa un deceniu, după ce și-a pierdut soțul într-un tragic accident, ceea ce i-a complicat existența destul de mult având în vedere că a fost nevoită să își crească singură cei doi copii, o fată acum de 23 de de ani, stabilită în Spania, și un băiat de 16 ani, elev de liceu, ce stă cu chirie în Piatra Neamț.

„Doar eu știu cât m-am chinuit ca să strâng ceva, să avem cu ce ne descurca. Să cresc copiii. Banii pe care am reușit să îi adun cu greu, căci ușor nu mi-a fost, i-am băgat în grajdul care a ars și pe care l-am ridicat de vreo 3 ani, iar acum totul, totul e scrum și nu știu ce să fac, cui să mă adresez, cine să mă ajute”, mai spune Niculina Tătaru.

Acțiune intenționată, cauza de producere a incendiilor

Toate frustrările celor păgubiți sunt alimentate de faptul că militarii din cadrul ISU Harghita au stabilit drept cauză a incendiilor folosirea intenționată a sursei de aprindere. Sau altfel spus, cauza a fost o mână criminală, iar focul nu a izbucnit din senin, ci a fost pus. Acesta este singurul lucru cert, căci despre autor sau autori nu se știe nimic. Nimeni nu a auzit și nu a văzut nimic, doar focul. Totuși, unii dintre păgubiți spun că înainte de fiecare incendiu, s-au auzit, în serie, 3-4 sunete ce se apropiau de cele ale petardelor. Chiar și așa, acestea nu pot fi aruncate de la distanță foarte mare, iar dacă petardele s-au auzit, de văzut nu a văzut nimeni, absolut nimic.

„Am și eu teren acolo, de foarte mult timp, moștenit, de la părinți, ei de la bunici. Am avut un fânar care a ars, dar era sus, în coastă, pompierii nici nu au putut ajunge acolo. Au supravegheat, dar seara au plecat. Acolo erau podele groase și pereți din bușteni, iar în aceste condiții, a treia zi după incendiu, acolo tot mai ieșea fum. La mine a ars dimineața. Seara a fost un băiat acolo și nu au putut da foc. Cu două zile înainte, la alt vecin, a ars seara. Nu a mai rămas nimic. Și nu am făcut rău la nimeni. Ca orice familie, încercăm și noi să câștigăm o bucată de pâine. Cosim, strângem, hrănim animalele, ne descurcăm cum putem, să punem pâine pe masă. Vreo 50 de metri cubi de lemn am băgat în construcție, dar nu a fost doar lemn”, a spus Ion Topliceanu, unul dintre păgubiți.

Doi frați, alte victime ale focului pus intenționat

În aceeași situație sunt frații Gârbuleț, Ion și Simion, ambii de loc din Huisurez, dar cu proprietăți la Puntea Lupului. Și ei au avut acolo fânare și grajduri pentru animale, construcții care au ars în condiții de acum știute, acțiune intenționată.

„Acolo, pe deal, la Pavaș, am avut un grajd unde erau vreo 10 care de fân și otavă. Tot a ars, s-a făcut scrum, una cu pământul, nu a mai rămas decât o movilă de cenușă și funingine. Nu mai pot, de atunci plâng continuu. În prag de iarnă nu am mâncare la animale și nu știu ce să fac, nu știu cum să o scot la capăt. E urgie. Mă uit pe deal și mă întreb cum o să trecem de iarna asta. Așa trăim noi, ținem animale că până acum am avut cu ce și așa am ținut copiii în școală. Am trei, iar fata e încă studentă, la medicină”, spune cu ochii în lacrimi Mariana Gârbuleț, o femeie mărunțică, dar muncită, cu mâini aspre și bătucite de munca câmpului.

Primarul din Lunca de Jos vorbește de un om cu minte bolnavă

Chiar dacă nimeni nu face acuze directe, pentru a nu stârni patimi latente, cunoscute de ani de zile între localnici și etnicii din minoritatea cea mai importantă din țara noastră, gândul zboară cu repeziciune în acea direcție. Revendicarea Cheilor Bicazului de către Harghita, proces pierdut definitiv după ce instanța de judecată a stabilit apartenența la județul Neamț, iar de dată mai recentă o altă acțiune a Consiliului Județean Harghita referitoare la Chei, soluționată de Curtea de Apel Târgu Mureș, tot în favoarea județului Neamț, au dus la alimentarea suspiciunilor legate de modul de izbucnire a incendiilor. Cu toate acestea, nimeni nu vorbește în gura mare de un conflict etnic, iar primarul din Lunca de Jos, de care aparțin proprietățile incendiate ale familiilor din Huisurez, vorbește de o minte bolnavă.

„E complicat și am discutat și cu domnul primar de la Dămuc. Nici nu mi-am închipuit că se întâmplă așa ceva. Și eu am copilărit tot acolo. Fratele tatălui meu a avut mai mulți copii și vara mergeam și eu acolo și mă jucam cu ei și am petrecut vacanțe acolo. Nu a mai fost așa ceva. Niciodată. Eu nici nu pot să spun… nu am cuvinte, nu pot explica ce s-a întâmplat. Poate e unul care chiar că are probleme cu capul, dar eu nu cred că a fost neînțelegere care să plece de la: ăsta e român și ăsta e maghiar”, a spus Gergely Karoly, primarul din Lunca de Jos.

Acesta a susținut că a luat legătura și cu comandantul ISU Harghita, dar și cu șeful de post din comună și a discutat pe tema incendiilor de la Puntea Lupului, dar nu s-a ajuns la nici o concluzie și nimeni nu știe cum s-a întâmplat și cine ar fi responsabil.

„Ca idee, eu cred că cineva, un om bolnav, poate să aprindă o clădire. Eu am discutat și cu doamna Tătaru, dar a spus că nu a avut cu nimeni nici o problemă până acum. Nici între comune nu au fost probleme, întotdeauna au fost relații bune. Cei de acolo au cumpărat sau au moștenit terenuri aici și le-au stăpânit fără probleme. Și cât de greu a fost, cum a cosit acolo, în coastă. Situația e grea. Acolo trebuia cosit de mână”, mai spune primarul din Lunca de Jos.

Primarul nu înțelege și nu are soluții

„Prima dată când a luat foc, am crezut că cineva a fost acolo, a lăsat ceva. A doua oară când s-a întâmplat, au intervenit pompierii noștri, de aici, dar și cei de la Miercurea Ciuc. Când s-a întâmplat a treia oară, am crezut că înnebunesc. După aia am pus și paznicii de la comună, au patrulat. Și o mașină de poliție a patrulat acolo. A patrulat și poliția, dar chiar și așa au fost incendii și noaptea, dar și ziua. Noi am avut ședințe cu consilierii chiar acolo, avem o casă de refugiu acolo, construită pentru turiști, și am ținut acolo ședință cu consilierii chiar acolo, la Puntea Lupului. Nu o consider o zonă periculoasă și nu am considerat-o niciodată așa”, a mai declarat primarul din Lunca de Jos.

Având în vedere faptul că tot procesul de descoperire a făptașului dar și tragerea lui la răspundere, inclusiv patrimonială, va fi un proces nu lung, ci foarte lung, ca să nu mai vorbim despre șansele de reușită, administrația locală din Lunca de Jos a luat în calcul acordarea unor ajutoare financiare pentru cei păgubiți. Doar că ideea, bună, nu ar fi  legală, zice primarul: „Am vorbit despre acordarea unor ajutoare financiare, dar din discuțiile cu secretarul, am înțeles că nu se poate. Chiar dacă păgubiții au terenuri la noi în comună. Ca să îi putem ajuta, ar trebui să aibă domiciliul în Lunca de Jos. Dar ei au domiciliul în Dămuc. Așa că eu și consilierii locali, am decis să oferim drept sprijin, indemnizațiile  pentru o lună”, mai spune primarul. Mult, puțin, o să spunem că gestul ar conta oarecum.

O soluție de sprijin pentru cei afectați ar putea veni de la Primăria Dămuc

La Primăria Dămuc situația familiilor din Huisurez a căror construcții din Lunca de Jos au ars era cunoscută.

„Nu știu să vă spun ce s-a întâmplat acolo, că nici autoritățile nu știu. Se pare că au fost acțiuni intenționate, oamenii au sunat la numărul unic de urgență 112 și au anunțat, dar administrativ este în județul Harghita, în comuna Lunca de Jos. Este exact la limita cu Dămucul, imediat. Acolo este un pârâu, Pavaș. Am înțeles că acum este pază, au alertat și paznicii de pădure și pe cei care ies la vânătoare și poliția mai face patrulă. Probabil în scopul de a identifica pe cei responsabili. Românii au cumpărat acolo, probabil de la unguri. Acum, din ce am înțeles, toate proprietățile care au ars au fost doar ale românilor, fânare. Oamenii au domiciliul în Dămuc, dar proprietățile aparțin comunei Lunca. Se fac cercetări, să vedem. Dacă ne cere cineva sprijinul în orice fel, o să sprijinim. Deocamdată ancheta este în desfășurare în Lunca de Jos, Harghita. Inclusiv prefectul am înțeles că a fost acolo și președintele de Consiliu Județean s-au interesat de anchetă. Așteptăm și noi rezultatele. Cert este că focul a fost pus intenționat, sperăm să nu se mai întâmple și să prindă făptașii”, a declarat viceprimarul de Dămuc, Miluț Pîntea.

Mesajul a fost înțeles, cei din Dămuc au părăsit zona

Am încercat să obținem un punct de vedere și de la Postul de Poliție Lunca de Jos, însă agentul șef de poliție Constantin Pintilie ne-a recomandat călduros să ne adresăm purtătorului de cuvânt al IPJ. Cu sau fără opinia dânsului, oficială, în procesele verbale de la ISU Harghita, cauza incendiului apare ca fiind acțiunea intenționată. În calitatea pe care o are, de garant al ordinii publice probabil ar fi putut lămuri unele lucruri care țin de întruniri ale unor cetățeni mai agitați ținute sub flamura steagului Ținutului Secuiesc. Sau despre ciudățenia că la doi metri de un fânar ars era o construcție a unui etnic maghiar, care și-a adus, preventiv, mai multe butoaie cu apă ca să se păzească în cazul în care apare din senin un incendiu. Sau despre modul în care se implică unii preoți în menținerea unei atmosfere liniștite în zonă.

Evident că există o anchetă, măcar de ochii lumii, este deschis un dosar penal în care se fac cercetări pentru comiterea infracțiunii de distrugere. Pașii ar trebui să ducă în primul rând la identificarea autorului sau autorilor. Până atunci va mai trece timp.

Ca o concluzie putem spune că incendiatorul și-a atins scopul. Majoritatea celor din Dămuc care mai au fânare la Lunca de Jos au înțeles mesajul și au mutat acasă hrana animalelor, ceea ce a însemnat alte costuri, balotatul și transportul. Alții, mai curajoși și încrezători că statul român poate asigura protecția bunurilor cetățenilor săi, au ignifugat fânarele, dar chiar și așa stau cu frica-n sân că la noapte, sau mâine, agoniseala lor s-ar putea transforma în scrum, pentru că fânul nu poate fi ignifugat.

Gabi SOFRONIA