Un interviu cu un politician, șef de partid, la început de an electoral, într-o perioadă tulbure din multe puncte de vedere – politic, social, la nivel național și internațional – nu este un lucru facil, date fiind ”restricțiile” impuse sau autoimpuse când vine vorba de o comunicare sinceră. De cele mai multe ori răspunsurile n-ar impresiona nici cei mai fanatici membri de partid, ele fiind generale și fără să genereze interes. Surprinzător cumva, George Lazăr, președintele PNL Neamț, a avut reacții neașteptat de sincere, mai ales pe zona care nu ține strict de politică, unele dintre ele chiar neașteptate. Nu a refuzat subiecte, chiar dacă cel puțin aparent, nu-l avantajau.
– Există vreun subiect tabu pe care nu l-ați dori abordat în discuție?
Sincer, da. Nu vreau să vorbesc despre bârfe la nivel de partid, urăsc subiectul, mai ales să-l discut în public. De aceea unii consideră că la PNL apar din când în când decizii dure la adresa unor membri, dar prefer să lămurim lucrurile între noi și, când nu există soluții, îi invităm pe cei care nu înțeleg să respecte disciplina de partid să lase locul altora. Dar asta nu înseamnă că nu-l discut dacă insistați.
– O întrebare în vogă imediat după revoluție, domnule George Lazăr, ce ați făcut nu în ultimii 5 ani, în ultimii 10 ani, având în vedere că în februarie 2013 erați numit tânăr prefect de Neamț și intrați în jocul mare politic din județ la o vârstă foarte fragedă?
Au trecut deja 10 ani? Nu deranjează deloc, îmi dați prilejul unei recapitulări. Dar dincolo de politică, marea mea bucurie este că în acești 10 ani am reușit împreună cu Adelina, soția mea să avem o viață de familie binecuvântată cu doi copii minunați, Natalie Elena de 10 ani și Mira Ecaterina de 3 ani. Familia este punctul meu de sprijin în tot ceea ce am de făcut, este punctul meu din univers care mă ajută când am nevoie de echilibru și zona de unde de multe ori sunt adus cu picioarele pe pământ. Nu știu alții cum sunt, dar eu când ajung acasă trebuie să trec testul minutelor de socializare, pot să o numesc joacă, cu toată familia. Și de multe ori sunt judecat mai rău aici decât la partid. Cred că o viață de familie împlinită este o condiție necesară pentru a putea performa în politică și/sau în administrație. În cazul meu așa este, am sprijin și suport moral din partea soției, suport și refugiu din partea copiilor, când sunt primit în lumea lor. Poate credeți că sunt vorbe mari, care să dea bine la electorat, dar chiar sunt fericit, bucuros și împlinit cu și în familia mea.
– Nu ați ezitat, inclusiv pe rețele de socializare, să postați fotografii cu familia, cu copii și prietenii. Unii ar spune că ar putea să fie o expunere pentru cei în cauză.
Eu spun că nu pot fi ipocrit, să vorbesc despre familie și să o ascund. Dacă merg la un eveniment, cum am fost la Târgul de Crăciun de la Borca, chiar dacă am fost însoțit de oameni din partid, am fost și cu familia, copii s-au bucurat, ne-am simțit bine. Dacă voi reuși ca și în filială lucrurile să meargă la fel de bine ca în familie, chiar aș putea vorbi despre performanță adevărată.
– Din punct de vedere profesional, cum au evoluat lucrurile, și mă gândesc aici și la activitatea politică, pe care eu cel puțin, o văd ca o profesie dacă o faci cu adevărat?
Să știți că n-am ajuns prefect chiar din senin în 2013. Înainte am fost consilier local la Roman 4 ani, din 2008 până în 2012, în același mandat am fost ales și viceprimar din 2011. Înainte am fost președinte la tineretul liberal din Roman, am luat-o de la firul ierbii. Meseria mea este de avocat, la care m-am întors în 2014 după primul episod la prefectură, am profesat până în 2019, când am revenit la Prefectură. Din punct de vedere politic am activat tot în PNL, ca vicepreședinte, cât timp președintele filialei a fost Mugur Cozmanciuc.
– Multă lume are impresia că funcția de prefect este una decorativă, care răsplătește pe cineva pentru loialitatea față de partid. Cât este de adevărată această percepție?
Poate au existat sau există prefecți care sunt în vacanță pe funcție, dar eu pot să garantez că în cele două mandate nu a fost cazul de așa ceva. Cel puțin al doilea mandat a fost extrem de solicitant și, vă rog să vă gândiți doar la perioada pandemiei când a fost nevoie de multă flexibilitate în aplicarea unor măsuri care păreau draconice. Retroactiv, pot să spun că, împreună cu cei din instituțiile publice din sănătate, cele ale ministerului de interne, am trecut prin pandemie, am luat măsuri pro-active și eu zic că am făcut o treabă bună. Am avut înțelegere față de măsurile impuse de guvern și am ajutat, cât am putut, în pandemie, mănăstirile și bisericile, să poată să-și îndeplinească menirea chiar dacă existau măsuri restrictive, am ajutat ca sistemul de învățământ, tinerii să poată să meargă la cursuri, am sprijinit, în limita competențelor, firme din Neamț și sute chiar mii de nemțeni, în rezolvarea problemelor individuale de sănătate. Am avut de organizat alegerile locale și parlamentare în 2020 și cred că totul a funcționat în limitele legii. Mă mândresc cu faptul că am câștigat definitiv Cheile Bicazului în conflictul cu cei din Harghita, unde alături de dl. primar Gheorghiță, de la Bicaz Chei, un bun român și un om extraordinar, am luptat cot la cot și am dus la bun sfârșit o speță neglijată de cei dinainte.
– N-au rămas nici un fel de răni după cele două mandate, nu ați avut contestatari, reclamații?
Trăim în România, cum să nu am reclamații? Atât prima cât și a doua oară când am fost prefect am avut situații când au fost oameni nemulțumiți, mi-au făcut plângeri, toate s-au terminat cu neînceperea urmăririi penale. Nu poți să porți ranchiună, oricine are dreptul să ceară o cercetare dacă consideră că are dreptate, sunt avocat și înțeleg foarte bine asta, dar rămâne un gust amar când apar plângeri fără nici un fel de argument. Așa este în viață, când intri în politică, administrație, întâlnești tot felul de oameni, apar disensiuni, controverse politice și te trezești cu lucruri de genul acesta… Cum spuneam, nu am resentimente, chiar dacă nu este ușor să fii nevoit să tot dai explicații.
– Mulți politicieni spun că sunt nevoiți să se dedubleze și că x politicianul nu este același x omul din familie. Cum e în cazul dumneavoastră?
Cred că este o prostie sau o specializare în arta prefăcătoriei. Eu sunt produsul unei educații primite în familie, al studiilor făcute și din această perspectivă acționez pe aceleași principii și în politică și, dacă vă place termenul, în civilie. Tata a fost judecător, acum este avocat, mama contabilă, de la ambii am învățat respectul față de lege, rigurozitatea, respectul față de oameni și față de tradițiile locului și aici mă refer și la religie. Sunt ortodox practicant, țin posturile, mă spovedesc și împărtășesc în posturile mari ale Crăciunului și Sfintelor Paști, îmi duc și copiii la biserică, pentru că eu consider că așa este bine. Îmi respect părinții care mi-au insuflat toate aceste lucruri și mă bucur că pot să le transmit mai departe. Fără să exagerez cu nimic, sunt îndrăgostit de toate tradițiile românești, mergem cu colindul în familie, m-am prins în hore la diverse evenimente, chiar dacă entuziasmul meu a depășit, cu mult, calitățile mele de dansator. Socrii mei sunt și ei oameni de aceeași factură, oameni de afaceri în zona transportului internațional de persoane și mărfuri, au și ei cultul muncii, pe care l-au transmis mai departe. Soția mea este psiholog și nutriționist dietetician, a terminat două instituții de învățământ superior, activează în ambele domenii astăzi, în zona privată.
– Cum se împacă toate aceste lucruri cu omul politic care de multe ori trebuie, cum se spune, să taie în carne vie, să ia decizii dureroase sau să supere pe multă lume?
Dacă vorbim de tăiat în carne vie să luăm exemplul chirurgilor. Ei taie, la propriu, în carne vie, dar o fac spre binele bolnavului. În politică, dacă o faci pentru binele public, pentru unii sunt vorbe mari, eu chiar cred în asta, ideea este aceeași, tai ca să tratezi sau să previi o boală. Sunt momente în care poți părea dur, mulți nu înțeleg de ce ai o anumită poziție într-un anumit moment, dar situația o impune. La fel ca și jurnaliștii și noi, politicienii, poate exagerăm uneori ca să subliniem ceva și acest lucru poate să supere o persoană, un grup de oameni, un partid. Dar fac asta pentru a sublinia o problemă care ne afectează, cum este problema apei la Roman și în județ, a cheltuielilor nesăbuite pe anumite lucruri inutile, a derapajelor unor politicieni care consideră că un județ, un oraș, o comună, sunt proprietatea lor și pot să facă ce vor. Eu și colegii mei din echipa PNL nu putem decât să sancționăm asemenea lucruri.
– La final de discuție, George Lazăr poate fi caracterizat ca un familist împlinit, un creștin-ortodox practicant și un politician dedicat total principiilor liberale?
Aș mai adăuga ceva, cred că mă pot considera un om care iubește total aceste locuri și cu cât cunosc mai bine județul, cu cât mă îndrăgostesc mai mult de el.
A consemnat Valentin BĂLĂNESCU