Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț, în colaborare cu Asociația Învățătorilor Neamț și Sindicatul din Învățământ Neamț, organizează simpozionul intitulat „Omagiul unei energii: magistrul Leon Mrejeriu – 145 de ani de la naștere“. Manifestarea face parte din proiectul „Să cunoaștem istoria județului prin memoria comunității. Oameni, locuri, fapte“ şi are loc pe 9 februarie, cu începere de la ora 12:00, în Sala Cupola. Invitații speciali ai manifestării sunt prof. Mihaela Gherghelescu, prof. înv. primar Elena-Carmen Olteanu și prof. Liviu Rusu, președintele Asociației Învățătorilor Neamț. George Țăranu, elev în clasa a X-a la Liceul de Arte „Victor Brauner“ Piatra Neamț, va susține un moment muzical la pian. Întâlnirea va fi moderată de Mihaela Mereuță, managerul Bibliotecii Neamţ.
Învățătorul Leon Mrejeriu s-a născut la 10 februarie 1879, în satul Cotârgași, comuna Broșteni. La Gimnaziul de la Fălticeni a fost coleg de clasă cu Mihail Sadoveanu, Eugen Lovinescu și Ion Dragoslav. Ca învățător, revizor școlar, întemeietor și președinte al Asociației Învățătorilor din Neamț (1912-1936), vicepreședinte în consiliul Asociației Generale a Învățătorilor, președinte al Uniunii Cooperativelor din Moldova, deputat, vicepreședinte al Camerei Deputaților, prefect, s-a distins ca nimeni altul. „În timpul său s-au construit peste 100 de localuri de școli primare. Mrejeriu, fie ca deputat, fie ca prefect, a adus multe milioane de lei de la Ministerul de Instrucție sau de la alte instituții. Liceul de fete e creația sa, adausul dela Liceul de băieți, asemenea, ridicarea celor două școli normale, la fel. Pentru Asociația Județeană a Învățătorilor, în calitate de președinte, a strâns un fond de 300.000 de lei, în scopul clădirii unui cămin învățătoresc și în 1924 a obținut aprobarea Băncii Învățătorești, cea dintâi din țară, o instituție de ajutor reciproc“. (Omagiul unei energii: Leon Mrejeriu, Imprimeria Județului Neamț, 1936, p. 4-5).
Între anii 1906 și 1940, a scris 22 de cărți, singur sau în colaborare cu alți autori, fiind cooptat și în comitetul de redactare a unor manuale școlare de citire pentru cursul primar, urban și rural, alături de Mihail Sadoveanu, C. Stan, I.I. Teodoru, P.R. Petrescu și I. Ciolan. A fost cel care a descoperit o metodă prin care elevii bulgari din Cadrilater au reușit să învețe limba română, izbutind, după un an și jumătate de studiu, să dea examen de absolvire. Înainte de război, ca revizor clasa I în județul Dorostor, a pus pe baze temeinice școala românească de la Silistra unde a funcționat până la 15 august 1916, când România a intrat în război, iar el a fost încorporat și trimis pe front. Pentru faptele sale de vitejie, pentru sacrificiul lui pe front a primit Ordinul rusesc Sfânta Ana în grad de ofițer, Ordinul Coroana României în grad de Cavaler cu spade și panglică, Virtutea Militară, Crucea Comemorativă de Război, Ordinul Steaua României în grad de Cavaler, cu spade și panglică și a fost înaintat la gradul de căpitan.
Leon Mrejeriu a decedat la 14 octombrie 1945, la Mizil, în timp ce revenea din refugiu. „A fost înmormântat acolo, dar adus la Piatra Neamț în 1968, când a murit și soția sa, Eugenia, o remarcabilă instituitoare a acestui oraș, devotată tovarășă de viață cu care a alcătuit o familie model, ce a adus pe lume, a crescut și modelat 6 copii…“ (Cicoare, Traian, Leon Mrejeriu – șase decenii de posteritate, Revista Apostolul, an VII, nr. 74, aug.-sept. 2005).
(G.S.)
