2024 va fi anul în care tot ce va conta pentru partidele politice vor fi alegerile și primul test va fi dat la cele europarlamentare. Nu se știe sigur încă dacă vor fi comasate cu cele locale, vrea asta dar PNL, în special, dar și PSD, ambele având temerea că le vor pierde și de aceea speră să aducă lume la vot cu ajutorul primarilor, care așa ar fi, teoretic, direct interesați în privința votului.

Deocamdată este greu de sesizat care ar fi implicațiile unei asemenea comasări dar în mod sigur restul partidelor ar avea motive să fie nemulțumite. Ignorând o asemenea posibilitate, să rămânem doar la europarlamentare și să rememorăm ce s-a întâmplat în Neamț în 2019 la ultimele alegeri de acest gen. Asta pentru că nu poți prezice viitorul dacă nu cunoști trecutul.

 2019 în Neamț: rezultate surpriză și o speranță decedată rapid 

Sunt ani buni de când județul Neamț era colorat cu roșu pe toate hărțile care ilustrau alegerile din România, în toate ciclurile electorale, ca peste tot în Moldova. După alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, apare aceeași culoare, dar, chiar și la o analiză superficială, era foarte clar că roșul se spălăcise și, mai degrabă, bătea spre roz, date fiind rezultatele. La acestea alegeri a existat o particularitate, nu se mai putea vorbi despre PSD și un alt partid, de opoziție, ci, mult mai corect, votanții s-au poziționat alegând între stânga și dreapta politică. Judecând din acest punct de vedere, PSD a pierdut cu brio alegerile din Neamț: peste 60% din nemțeni au întors spatele stângii reprezentate atunci de Liviu Dragnea la nivel central și de Ionel Arsene pe plan local.

PSD Neamț sau cum se câștigă când, de fapt, se pierde 

Înainte de alegeri, se vorbea la modul absolut despre un rezultat de măcar 50%, pentru că Ionel Arsene nu concepea că în județ ar putea exista oameni care să nu fie impresionați de sumele și investițiile promise – spital nou la Piatra Neamț, șosea nouă între Piatra Neamț și Bacău, plus ”Ținutul lui Creangă” și o grămadă de asfaltări. Ce s-a ales de toate știți foarte bine, nimic în afară de asfaltări.

Reporterii Mesagerul consemnau în ziua alegerilor ”că pe măsură ce se anunțau rezultatele din secții, la sediul PSD se întunecau chipuri, care, oricum, începuseră de pe la prânz să bată în nuanțe de gri, odată ce au început să apară datele îngrijorătoare. Cele mai negre temeri erau confirmate: PSD pierdea în multe locuri sau câștiga la mustață în localități considerate redute inexpugnabile pentru opoziție.”

Scorul realizat, de 29,08%, era mai mult decât modest, raportat la așteptări, logistica pusă în joc, posibilitățile financiare și structurile care erau considerate fidele partidului.

 De ce nu a obținut PSD nici măcar un 30% curat? 

Motivele au fost foarte multe, dar primul dintre ele ține de imaginea partidului, așa cum s-a propagat în opinia publică atunci. Scandalurile pe legile Justiției, discuțiile nesfârșite pe amnistie și grațiere, promovarea unor impotenți politici în funcții vitale la nivel județean sau pentru statul român, aroganța specifică unor semidocți ajunși la cârmă, blazarea că, în ciuda tuturor criticilor, partidul va rămâne ever la conducere, plus antieuropenismul transmis către o populație care, în mare măsură, depinde financiar de banii românilor plecați la muncă în Europa. Toate acestea au fost cauze vizibile și n-au nevoie de explicații.

În plan local, condamnatul de acum, Ionel Arsene, la vremea aceea atotputernic, cu sprijin de la structuri de forță ale statului român, a avut vina de a fi neglijat prea mult viața de partid. El considera că numele său și sumele primite de la centru pentru susținerea financiară a proiectelor din județ sunt suficiente ca să primească voturi. Primarii și ceilalți aleși locali erau trecuți la diverse și rezultatul s-a văzut, și ei au neglijat munca de partid, pe modelul șefului de la județ.

Înainte de campanie s-au luat ceva măsuri timide pentru a relua contactul cu electoratul. Măsuri care, de cele mai multe ori, au fost fie naive, fie enervante, fie ambele. Chestionarele trimise atunci în școli pentru a fi completate de cadrele didactice, în care se cerea inclusiv părerea despre PSD, sunt un exemplu despre cum nu se face campanie electorală. Mai sunt și altele, la nivel de gafe prostești, născute din aroganță sau interese obscure.

Două prostii convingeau atunci electoratul, în special pe cel tânăr, să nu voteze cu PSD. Prima, un miting devenit celebru la Iași, unde oamenii au fost duși cu japca, rugați sau amenințați de primari, șefi sau cunoscuți cărora le datorau ceva, dar care n-au uitat că au fost duși acolo mai mult de nevoie decât de voie. Mulți din cei aflați în autobuzele plecate din Neamț au spus încă de atunci că participă la miting, dar nu vor vota PSD. Ceea ce s-a și întâmplat.

A doua a fost promovarea Danielei Soroceanu pe post de prefect, pentru rezolvarea anumitor probleme, personale și de partid. Activitatea administrativă – în cel mai bun caz hazlie, în cel mai rău ridicolă -, lipsa unei autoevaluări obiective, promovarea unor nulități în Cancelaria Prefectului, amenințările transmise, pe diverse canale, la adresa primarilor, plus prostia cu anularea mandatului de consilier județean în cazul lui Laurențiu Dulamă au făcut din Daniela Soroceanu un personaj deloc iubit sau apreciat de primari. Și de cetățeni. De cei pe care nu i-a nășit și nu i-a plasat în posturi călduțe. Asta și mesajele sale cu îndemnuri stahanoviste au transformat-o în subiect de bancuri, din cele de nespus în fața copiilor.

 PNL Neamț, munca în echipă și lipiciul lui Cozmanciuc 

Înainte de europarlamentare, cei mai înfocați peneliști vorbeau numai cu jumătate de gură de posibilitatea unui scor de peste 20%, cei mai îndrăzneți vorbeau despre maximum 25%. Partidul nu a fost lipsit de scandaluri chiar înainte de alegeri. S-a certat Laurențiu Leoreanu cu toată lumea, s-a certat Dragoș Chitic cu Romel Bîrjoveanu, Lucian Micu era bănuit de-un blat cu Arsene sau chiar cu PSD la Roman… lucru care privit cu ochii de astăzi chiar ar avea un temei. În acest context, optimismul afișat pe la conferințe nu părea să aibă nici o legătură cu realitatea.

Aici a intervenit capacitatea de negociere a lui Mugur Cozmanciuc, la vremea aceea președinte de filială, care, la fel ca înainte de localele din 2016, a lăsat deoparte toate certurile și a început reconcilierea în partid. La Piatra Neamț, a preluat organizația muncipală, aflată la un pas de faza pe încăierare, așa cum a fost cea județeană înainte de Cozmanciuc, și l-a mai cooptat o dată în echipă pe Dragoș Chitic. Leoreanu și Țapu au fost convinși că trebuie să muncească din toate puterile pentru partid și, mai ales, primul din ei, să lase pe altă dată dorințele de preluare a partidului.

Dacă pesediștii au fost duși forțat la Iași, PNL a organizat un miting cu o participare impresionantă la Sala Polivalentă din Piatra Neamț. Atunci s-a văzut că echipa  funcționează și peneliștii care cârcoteau au devenit o armată disciplinată.

Rezultatul obținut în Neamț, 27,68%, la doar un procent și jumătate de PSD, a fost unul curat, cu voturi luate în toate localitățile, fără discrepanțe mari între secțiile de votare sau localități. Evident, au existat primari PNL care au jucat la două capete, seduși de promisiunile șefului PSD sau temători de posibila răzbunare a acestuia. Dacă aceștia și-ar fi făcut treaba la turație maximă, probabil că altul ar fi fost rezultatul final.

Dacă, în mediul rural, rezultatele muncii de partid s-au văzut, nu același lucru se poate spune despre cele două municipii, unde se așteptau rezultate mult mai mari, care ar fi adus PNL pe primul loc. Mai ales că a ieșit foarte multă lume la vot, mult mai multă decât preconizau cei mai optimiști analiști. La Piatra Neamț, PNL a pierdut în fața unui partid – USR- practic inexistent ca organizare locală.

 Alianța USR PLUS propulsată de aroganța și disprețul PSD 

Despre USR PLUS, ca partid(e) în Neamț, nu sunt prea multe de spus. Iulian Bulai (mai mult) și Radu Samson (mai puțin) erau numele cunoscute în peisajul politic județean și, întrebați pe loc, le-ar fi greu să spună cine face parte din niște organizații comunale, acolo unde ele există.

Întrebarea este cum au reușit să primească peste 16% din voturile nemțenilor, cu un vot masiv la Piatra Neamț și cu rezultate decente în celelalte orașe sau foarte bune în multe comune din județ (Tămășeni 44,67%, Botești 29,76%, Cordun 24,06%, Săbăoani 26,82%, Tarcău 20,12%, Alexandru cel Bun 19,58%). Dacă în zona catolică a Romanului pot exista explicații, pornind de la faptul că Iulian Bulai este din Tămășeni și, aproape sigur, a primit și ajutor din partea comunității locale, dar și pe linia Bisericii, în restul județului pot fi găsite explicații punctual. Asta, însă, nu poate explica trendul și nici votul din Piatra Neamț, unde au câștigat alegerile foarte clar.

Punctul de pornire al campaniei a fost ”Fără penali în funcții publice” care a avut un succes real și a creat așteptări în rândul semnatarilor.

Când PSD a dat ordin primarilor pe care-i avea să blocheze inițiativa pe plan local apoi au râs de ea prin modificările aduse sau propuse la legile Justiției, ruptura dintre semnatarii petiției și partidele care s-au opus (PSD și ALDE) a devenit totală. Efectul s-a văzut la vot, pentru că Alianța USR PLUS nu a introdus nimic nou sau spectaculos în program. Ba, din contră, a venit cu un Dacian Cioloș obosit, apatic și, cel puțin în Neamț, fără potențial electoral.

Privind retrospectiv, în cazul celor de la USR PLUS nu a contat potențialul electoral, a fost materializată furia atent controlată a oamenilor, aduși la exasperare de isteria creată de PSD, secondat de ALDE, cu statul paralel, cu lupta împotriva Justiției.

Fiecare aroganță a PSD, la nivel național sau local, mai punea un plus la acumularea deja consistentă de ură și neputință. Iar ziua de 26 mai 2019 a adus un rezultat spectaculos, un succes electoral pentru USR PLUS. Scriam atunci că ”Problemele pentru cei de la USR PLUS, ca partide și/sau ca alianță, abia de-acum încep. Presiunea străzii și așteptările sunt imense și puțin probabil că ei sunt pregătiți să le facă față. Iar când vor face primul compromis politicianist, vor fi taxați fără menajamente de votanții tineri în special, care chiar doresc o schimbare radicală. Nu se știe în ce măsură europalamentarii Pâslaru sau Ghinea și-o doresc foarte radicală. Sau chiar Dacian Cioloș. În Parlament nu au mari posibilități de manevră, decât în cazul în care, împreună cu liberalii, vor colabora cu UDMR care a sprijinit toate inițiativele PSD-ALDE. Sau cu Victor Ponta, care a spus că nu va vota un guvern condus de Ludovic Orban de la PNL, dar nu a fost la fel de categoric în privința colaborării cu USR.” Tot ceea ce scriam în 2019 s-a adeverit. USR s-a despărțit de PLUS, nu a reușit să se organizeze la nivel local și acum încearcă să se replize într-o altă alianță pe dreapta politicii românești.

 Pro România și PMP au avut rezultate decente în 2019 

Fără discuție, scorul obținut de Pro România, partidul condus pe plan local de Liviu Harbuz, cu umbrela lui Victor Ponta deasupra, era unul foarte bun, având în vedere împrejurările, peste 7%. Pentru un partid preluat cu 4 luni înainte de campanie, schilodit pe plan local de Vlad Marcoci – care a preluat sarcina de a-l organiza, dar l-a folosit pentru a-și negocia cu Ionel Arsene revenirea pe cai mari în gestionarea a cât mai multe investiții în țară -, performanța lui Liviu Harbuz era mai mult decât notabilă.

Partidul Mișcarea Populară a obținut atunci peste 6,20%, un rezultat la care nici ei nu sperau. ALDE a întărit încă o dată faptul că nu exista în Neamț decât pentru a obține la negocieri avantaje pentru șefii de la partid, cazul lui Ion Asaftei, astăzi pe funcția de președinte al Consiliului Județean, fiind relevant.

 Ce se poate întâmpla în 2024 

În Neamț, din punctul de vedere al partidelor politice, lucrurile par un pic schimbate. PSD este în plină reorganizare, Ionel Arsene nu mai este președinte, e fugar condamnat, dar umbra lui plutește peste organizație și mulți pesediști își iau lumina de la el. În conducerea partidului a dispărut Oana Bulai, omul pentru care Ionel Arsene reprezenta o icoană, la Piatra Neamț a dispărut din conducere Florentina Luca Moise, s-a încercat cu Adrian Niță și acum a apărut pe post de coordonator Dragoș Chitic, care ocupa o poziție similară la PNL în 2019. În peisaj a fost poziționat și Lucian Micu, acum pe față la PSD, iar Daniel Harpa încearcă să repună în funcțiune mașina electorală a partidului.

Va fi dificil să reușească să coaguleze pe toți din partid în ideea câștigării alegerilor, dacă ele nu vor fi comasate cu nimic altceva. Primarii nu sunt foarte interesați de cine ne va reprezenta în Europa, ar putea fi dacă alocarea diverselor sume și programe se va face în funcție de rezultate, dar nici asta nu-i va mâna în luptă, preferând să-și conserve atu-urile pentru propria alegere.

În aceste condiții, un scor similar cu cel obținut în 2019 ar reprezenta un prag de atins în actuala conjunctură, când AUR, un partid fără structuri în teritoriu, precum USR PLUS în 2019, dar adus pe val de sumedenia de nemulțumiri ale românilor, cărora chiar guvernanții de la PSD și PNL le-au indus subtil ideea că ”de la Europa” vine tot ce-i rău, împreună cu banii de la PNRR, ală care a fost negociat prost de… USR!

 PNL zice că este favorit 

În toate declarațiile publice conducerea PNL spune că va câștiga toate alegerile în Neamț și este normal să-și dorescă asta. În mod sigur partidul este acum, la vedere cel puțin, mult mai omogen decât în 2019, nu există nici un contestatar care să poată emite pretenții la funcția lui George Lazăr, Laurențiu Leoreanu pare că s-a consolat și renunță la Parlament, ascultând de cei ce l-au sfătuit să se retragă la Roman.

Marea problemă a liberalilor nemțeni este trendul negativ pe care-l înregistrează partidul la nivel național, faptul că este văzut ca fiind total aservit PSD. De aici și, în compensare, retorica clar anti-PSD la nivel local, declarațiile care exclud orice colaborare cu rivalii social-democrați. La nivel de pronostic, va fi greu de egalat scorul de la alegerile trecute, cu toată mobilizarea din ultimul timp a președintelui de filială, atâta timp cât nu-l ajută politica promovată de conducerea centrală a partidului, predispusă la orice negocieri pentru a-și prezerva privilegiile.

 Va reuși AUR să dea lovitura? 

Cel mai probabil, da! Pare să fie în acest moment sigurul partid care atrage atenția populației la nivel de comunicare. Îl ajută nemulțumirea populației, în general, dar și cea vizibilă la nivel de segmente sociale. Pentru că nu a existat zonă a societății în care să nu existe proteste, nemulțumiri, pornind de la cele salariale. AUR speculează toate acestea și rezultatul deja se vede.

Că PSD și PNL se tem de partidul lui George Simion este foarte clar, de aceea și discută despre comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale. Chair și așa, va fi greu să tai aripile unui partid care vine cu un limbaj direct, pe înțelesul celor nemulțumiți, uneori radical, nu atât de mult cum încearcă unii să-l prezinte.

Chiar dacă nu are structuri formate în toate localitățile din județ, în toate sondajele adversarilor AUR apare ca un oponent de temut. Așa că va găsi oameni să umple listele la locale, în cazul în care vor fi la aceeași dată cu europarlamentarele. În acest caz este greu de anticipat scorul, dar un 20% putem propune ca bază de plecare. Dacă localele vor rămâne la locul lor, atunci AUR ar putea depăși rezultatul din 2019 al USR, deosebirea fiind că ar putea obține rezultate mult mai bune în mediul rural.

USR este într-o continuă căutare a unei căi care să-I readucă în prim plan. Este greu să spere la ce-au fost, dar vor încerca, cu rămășițele partidului lui Tomac și mâna de oameni ai lui Orban să facă o figură decentă. Dacă nu vor reuși la europarlamentare, vor avea mari probleme și la locale, în condițiiile în care mulți primari, chiar și cei din marile orașe, părăsesc corabia.

 Cine-și mai aduce aminte de referendumul pentru justiție? 

În același timp cu europarlamentarele în 2019 a fost organizat și un referendum pe justiție, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin ”Da” sau ”Nu” la întrebările:

– ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?„

– ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”

Referendumul a fost validat, ca și cel din 2009 privind un parlament unicameral și un număr de 300 de parlamentari. Oficial, ele sunt în vigoare și astăzi, produc efecte, dar politicienii au posibilitatea să ignore voința poporului. Că asta duce la scăderea participării la vot nu este un impediment pentru cei aflați la putere atâta timp cât își păstrează privilegiile. 

Valentin BĂLĂNESCU