Ședința extraordinară a CJ de astăzi, cu prezență masivă de la distanță și care a durat mai puțin de 20 de minute, ar putea fi expediată drept una fără istoric. Însă numai la prima vedere.
La proiectul nr. 2 de pe Ordinea de zi, cel cu aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public și privat al județului, s-au înregistrat 10 abțineri din numărul maxim de 34 voturi disponibile. Fără explicații, fără discuții, în condițiile în care la alte proiecte vicepreședintele delegat Ion Asaftei a întrebat (în clar) dacă sunt sunt discuții. Având în vedere consistența „domeniului” județean, explicații minime se impuneau, cu accent pe de ce „abținere” și nu „împotrivă”. Pachetul de 10 abțineri, la cât s-a auzit din transmisiunea în direct plasată pe o rețea socială uzuală, pare a veni de la consilierii de esență penelistă.
Imediat la punctul următor a venit propunerea de HCJ „privind luarea unor măsuri referitoare la proiectul de interes județean <<Achiziție autobuze ecologice>>. În spatele limbajului din titlu, înșelător sau miștocăresc, oricum clasicizat la CJ Neamț, găsim concretețea „unor măsuri”: se aprobă valoarea totală a proiectului, anume 65.568.601 lei (inclusiv TVA), împărțită pe componente și acordul de parteneriat între județ (prin CJ) și municipiul Piatra-Neamț (prin CL) pentru realizarea în comun a achiziției. Modificarea unei hotărâri din 2022 a venit de la sine.
În referatul de aprobare semnat de Ion Asaftei, de la bun început, găsim o probă solidă de amețeală și superficialitate continuată.
Contradicția între autobuze ecologice și vehicule nepoluante este strigătoare la Cer. Autobuzele electrice nu sunt deloc ecologice, deoarece trebuie ținut cont de întregul ciclu de viață al autobuzului, de la fabricare și resursele folosite, trecând prin exploatare și până la casare. Simplul accent pus pe producerea, înlocuirea și neutralizarea acumulatorilor aruncă Ecologia în aer. Fără a mai vorbi de costuri. Prin comparație, troleibuzele – trecând peste inconvenientul că se încadrează la mijloc de transport captiv – sunt oxigen curat și nu ne umplu de stații de încărcare plantate în oraș după nu se știe ce minți „competente”.
Apoi, autobuzul – indiferent de cât de nepoluant o fi în fișele de exploatare – nu este vehicul. Elementar, este autovehicul. Așa scrie la carte, așa întăresc legile și alte reglementări de specialitate. Doar are motor propriu în scopul deplasării pe drum.
Tot în debutul referatului, cu trimitere la obiectivul general al proiectului, scrie și ceva legat de asigurarea unui serviciu eficient și ecologic de transport public de călători la nivelul Zonei Metropolitane Piatra-Neamț. (Fenta și faza cu Zona sunt în alt registru politico-administrativ de paradă.)
Eficienției, dacă ținem cont numai de actualele trasee pe care circulă autobuzele Companiei județene de transport din portofoliul consiliului județean, și dacă nici nu închidem ochii la grava perturbare a traficului rutier (în puncte nodale, în sensurile giratorii, pe străzi inadecvate etc.), eficienței, așadar, nu i-am găsit nici urmă de susținere, de confirmare.
Cât privește pretinsa înfășurătoare ecologică, aceasta are și o componentă indirectă ce nu poate fi dosită. Vine de la complexa poluare evidentă din contul blocajelor și încurcăturilor în trafic determinate de autobuzele Troleibuzului. Undeva, prin arhive, confirmate de oameni cu mintea acasă, există cel puțin una bucată studiu serios care arăta că soluția optimă de transport în comun în Piatra-Neamț consta în modernizarea și perfecționarea rețelei de troleibuze.
În regimul de a lucra cu „materialul clientului”, vom reveni asupra autobuzelor electrice și a stațiilor de încărcare, pornind (și) de la rapoartele de specialitate dedicate proiectului de HCJ. Până atunci, pe altarul Ecologiei, e obligatoriu de subliniat că, astăzi, CJ Neamț a redus propria amprenta de dioxid de carbon din contul instituției. Prin ședința fără prezență fizică.
Viorel COSMA
