Un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research la comanda agenţiei de presă News.ro relevă câteva aspecte extrem de interesante dacă ne referim strict la două aspecte: încrederea în oamenii politici și notorietate acestora.
Dacă vorbim despre încredere, românii par să o acorde acum unor personalități care nu iau parte direct (asta dacă nu cumva când spui Emil Boc spui Grupul de la Cluj și lucrurile devin mai nuanțate) la actul de guvernare. Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, conduce în acest clasament cu o cotă de 37%, urmat de Emil Boc cu 36,3 %, urmați la mare distanță de Victor Ponta, și el ieșit din prim planul guvernării. Marcel Ciolacu este sub Ponta, Nicolae Ciucă stă și aici în spatele liderului PSD cu 20%, după care urmează George Simion și Diana Șoșoacă.
La capitolul notorietate primul este Victor Ponta (96,4%), cine nu a auzit de marea speranță a politicii românești eșuată într-un partid care nu mai contează, urmat de Diana Șoșoacă (95%), și ea extrem de cunoscută la nivel de vocalize și divorț ultra-mediatizat, Marcel Ciolacu (94,2%) , Emil Boc (90,9%) și din nou, Mircea Geoană (89,1%). Care, nota bene, este înaintea lui Cioloș, Simion, Ciucă, Tudose sau Drulă.
Concluzia vine aproape de la sine, politicienii activi la guvernare sau în Parlament sunt cunoscuți, dar lumea nu are încredere în ei. Cu cât sunt mai departe de actul guvernării și toate problemele generate de acesta, cu atât par mai de încredere. Iar dacă vii și ca reprezentant al NATO, cazul lui Geoană, ai o notă de onorabilitate și un gir care contribuie la creșterea nivelului de încredere în personaj.
Vor ști Geoană și cei din jurul lui să folosească acest lucru în campania ce va să vină pentru alegerea președintelui tării (doar unii care n-au deloc treabă cu mișcările din politica românească pot crede că încă secretarul adjunct al NATO nu va candida) este o întrebare la care vom avea răspunsul abia după al doilea tur de alegeri prezidențiale.
Pentru realizarea sondajului datele au fost culese în perioada 20 – 25 mai 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Metoda de cercetare a fostaceea a interviului prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
V. Bălănescu
