La desfășurarea scrutinului din 9 iunie pot participa atât observatori străini, cât și observatori interni, acreditați în acest scop. Observatorii interni pot fi reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care au ca scop unic apărarea drepturilor omului. Persoanele desemnate de aceste organizații nu pot fi membri ai vreunui partid politic. În afara membrilor biroului electoral al secției de votare, operatorilor de calculator ai biroului electoral al secției de votare, candidaților, persoanelor acreditate potrivit legii, precum și reprezentanților mass-media români și străini, nici o altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare. Accesul în sala de votare se face pe serii corespunzătoare numărului cabinelor. Cei care doresc să voteze, dar nu sunt pe liste deși au dreptul de a-și exprima opțiunea electorală, sunt înscriși pe liste electorale suplimentare. Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. Candidații și alegătorii au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. „În asemenea cazuri, identitatea celui în cauză se stabilește de președintele biroului electoral al secției de votare prin orice mijloace. În cazul în care contestația este întemeiată, președintele biroului electoral al secției de votare îl oprește de la vot pe alegătorul contestat, consemnează faptul într-un proces-verbal și sesizează autoritățile polițienești”, stabilește legea. Este interzisă prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează. Doar cei care nu pot vota singuri, lucru constatat de președintele biroului electoral al secției de votare, poate fi ajutat de un însoțitor. Alegătorii care nu se pot deplasa la secția de votare beneficiază de o echipă din cel puțin doi membri ai biroului electoral care se deplasează cu o urnă specială și cu materiale necesare votării. (G.S.)
Poate te intereseaza si...
