O femeie de 58 de ani care și-a rupt piciorul, după ce a călcat în gol într-o groapă din trotuar, a cerut daune de la administratorul drumului. S-a adresat instanței de judecată și a arătat cum s-a întâmplat întregul incident, care nu a avut doar urmări fizice, ci și consecințe materiale foarte mari. Asta deoarece femeia și-a pierdut serviciul fiindcă nu a mai putut îndeplini indicatorii de performanță asumați prin contract față de angajator. În aceste condiții, s-a adresat judecătorilor, iar la finele procesului la instanța de fond a obținut despăgubiri importante. Ea a chemat în judecată mai multe unități administrativ-teritoriale dar și Administrația Drumurilor. În cele din urmă instanța de fond, Tribunalul Neamț, a stabilit că responsabilitatea aparține Consiliului Județean Neamț și UAT Neamț. În aceste condiții, acestea trebuie să achite reclamantei despăgubiri civile record, sume în lei și euro care se ridică la 337.500 lei, ceea ce înseamnă aproximativ 67.500 de euro. Decizia instanței de fond nu este definitivă și a fost atacată atât de reclamantă, cât și de UAT județul Neamț, prin președintele CJ Neamț. Judecătorii au arătat cum s-a ajuns la această situație și care au fost considerentele pentru care daunele au fost stabilite la acest nivel.
Ziua cu ghinion, 7 august 2021
Reclamanta a sesizat instanța pe 8 septembrie 2021, la o lună de la incidentul care i-a schimbat viața în totalitate. Ea a arătat că totul s-a întâmplat pe 7 august 2021, când se afla cu fiul și nora sa în stațiunea Durău. În jurul orei 10:00, pe când se afla în centrul stațiunii și urca pe trotuar fiind cu fața către munte, a auzit un zgomot din curtea unei pensiuni, fapt care i-a distras atenția și imediat a călcat în gol, într-un canal betonat adânc de circa 70 cm, lat cam tot atât și lung de 80-100 cm. Acesta se formase după ruperea unei dale din trotuar, sub greutatea vehiculelor care staționau adesea pe acolo, și avea ceva vechime, deoarece acolo crescuse deja vegetație. Jumătățile de dale rupte erau prăbușite în canalul de sub trotuar. Cum groapa nu era semnalizată în nici un fel, a călcat în gol fracturându-și osul din zona gambei piciorului drept, iar piciorul stâng s-a răzuit de marginea betonată a canalului, plaga fiind în zona tibiei. Sub șocul căderii violente, s-a ridicat imediat și neavând susținere în gamba fracturată a căzut, din nou, în genunchiul drept pe trotuarul din beton. Chiar dacă a fost ajutată de copii, soț și turiști, a fost nevoie de intervenția unui echipaj de la Salvamont Neamț, ulterior fiind preluată de o ambulanță. Inițial a fost transportată la Spitalul Târgu Neamț, apoi fiind transferată la Unitatea Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț.
Inițial au fost solicitate daune de 100.000 de euro
Consecințele au fost grave și a urmat imobilizare la pat 6 săptămâni, dar perioada de vindecare ar fi putut fi mai mare din cauza afecțiunilor preexistente. Reclamanta a arătat că este director general la o companie importantă și 24 de ani a desfășurat muncă în top managementul privat, face muncă de birou dar și teren, iar în deplasări își conduce singură mașina. A mai susținut că în mod direct culpa revine CJ Neamț care a dat dovadă de neglijență gravă deoarece neregulile referitoare la trotuar au fost semnale de mulți ani de turiști și localnici dar nu s-au luat măsuri pentru remediere. Neglijența administratorului drumului i-a creat o vătămare gravă, iremediabilă, pentru toată viața, deoarece a avut dureri mari, medicamentele calmante și antiinflamatoare i-au provocat dureri gastrice, dar și vulnerabilități renale și cardiace. În plus o va durea piciorul toată viața la schimbările de presiune semnificative, iar conducerea mașinii în interesul serviciului, pe distanțe mari, îi pune probleme de mobilitate la piciorul drept care pot atrage riscuri de accidente în caz de oboseală sau deplasări pe suprafețe neregulate. A mai arătat și prejudiciul moral pentru că va trebui să poarte doar încălțăminte cu talpă plată și-i va fi afectată prestanța, importantă pentru exercitarea atribuțiilor de manager, precum și diminuarea încrederii în sine pentru că nu se mai poate angaja la efort fizic susținut. A susținut că în perioada convalescenței a fost pusă în situații penibile în fața celor care au îngrijit-o pentru că era neputincioasă și total dependentă de ajutor.
„În ceea ce privește prejudiciile financiare, a arătat că venitul său brut, mediu lunar, în ultimele 6 luni a fost de circa 6.500 euro/lună. Din aceasta sumă a plătit statului prelevări și contribuții în procent de 45% și pentru aceasta este pe deplin îndreptățită să primească în schimb un minimum de securitate și nu «capcane ale morții» aflate în mijlocul trotuarului. Pentru stabilirea pierderilor financiare care i-au fost cauzate, trebuie luat în calcul impactul, greu de cuantificat, pe care-l are lipsa sa de activitate timp de 6–9 săptămâni, perioada minim necesara cât va sta cu ghipsul imobilizata acasă la pat, plus interdicția de a șofa un timp estimat de cel puțin 6 luni”, conform motivării instanței. În aceste condiții, inițial a estimat prejudiciul suferit la 100.000 de euro solicitând repararea.
Cum s-a apărat Consiliul Județean Neamț
CJ Neamț și UAT Neamț s-au apărat în proces și au susținut că acțiunea reclamantei nu conține elemente minime de identificare a drumului și nu ar fi făcut dovada locului producerii accidentului. În plus nu ar fi dovedit cauzalitatea dintre fapta ilicită și prejudiciu, ne-dovedind dacă evenimentul putea fi evitat de o persoană diligentă. În acea zi era timp bun și nu poate fi invocată o acțiune care ar fi putut influența vizibilitatea gropii, deci nu sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a C.J. Neamț, drept pentru care cererea reclamantei ar fi neîntemeiată. S-a mai arătat că daunele solicitate de reclamantă sunt nejustificate. Totuși, despre drumul cu pricina s-a arătat că pentru a acoperi un canal care asigura scurgerea apei de pe carosabil, au fost montate dale de beton pentru realizarea unui trotuar pentru pietoni. Trotuarul a fost folosit pentru parcarea mașinilor, unele s-au rupt și au dus la formarea acelei „gropi”. Degradarea trotuarului a fost reclamată și de responsabilul din C.J. Neamț, iar instituția a dat ordin de începere a lucrărilor pe 17 mai 2021, acum trotuarul fiind în stare bună. Totuși, „însă la momentul producerii incidentului, având în vedere că fondurile de la bugetul local pentru lucrările de întreținere aferente anului 2021 fuseseră epuizate, era necesară o rectificare bugetară care să permită realizarea acestei reparații”, mai arată sursa citată. În replică, reclamanta a arătat că CJ Neamț recunoaște existența golurilor din trotuare dar și vinovăția, pentru că ulterior le-a reparat. A susținut că inițial dorea doar daune morale, dar și pierderile materiale sunt importante pentru că salariul i-a fost diminuat iar când nu și-a mai îndeplinit indicatorii de performanță stabiliți, contractul ei de mandat a încetat de drept. În aceste condiții a mai solicitat 694.848 lei.
Culpă comună?
Judecătorii au stabilit culpa comună a celor două părți implicate. CJ pentru că nu s-a îngrijit de drumul pe care-l avea în administrare și reclamanta, care ar fi trebuit să fie mai atentă. În aceste condiții instanța a admis doar parțial solicitarea reclamantei. „Admite excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâții Consiliul Local al Comunei Ceahlău și U.A.T. Comuna Ceahlău, jud. Neamț. Respinge acțiunea formulată de reclamanta C.L. în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al Comunei Ceahlău și U.A.T . Comuna Ceahlău, jud. Neamț, pentru lipsa calității procesuale pasive. Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta C.L. în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean Neamț și U.A.T. Județul Neamț, având ca obiect pretenții. Obligă pârâții Consiliul Județean Neamț și U.A.T. Județul Neamț, în solidar, să plătească reclamantei C.L.: 1. despăgubiri civile, după cum urmează: – echivalentul în lei la data plății efective al sumei de 30.000 euro, daune morale; – 575 lei, despăgubiri materiale constând în cheltuielile de îngrijiri medicale; – 187.487 lei, despăgubiri decurgând din încetarea raporturilor de muncă; 2. cheltuieli de judecată în cuantum de 4.222 lei”, conform Tribunalului Neamț. Rămâne de văzut ce va decide Curtea de Apel Bacău în acest caz.
Gabi SOFRONIA
