Dacă te-ai născut într-o zonă mirifică, la Oanțu-Pângărați și ai avut norocul de a avea o bunică care iubea muzica și cânta cât era ziua de lungă iar tu, o gâgâlice fiind încercai să-i ții hangul, aveai toate șansele să te îndrăgostești de muzică. Iar dacă ai și o învățătoare care să-și dea seama de talentul cu care te-a înzestrat Dumnezeu și care a crezut în tine, ai toate șansele să devii un cântăreț cunoscut. Este cazul fericit al Cristinei Iuga, acum o tânăra interpretă de muzică populară și profesoară la Liceul de Arte „Victor Brauner” din Piatra Neamț. La doar 24 de ani, Cristina și-a găsit chemarea în și prin muzică, având norocul unor oameni providențiali care au îndrumat-o cu dragoste și atenție.

Începuturile pasiunii pentru muzică: pe furiș să dea probă la Liceul de Artă

Povestea începe, așa cum e și normal, cu bunica, iar Cristina își amintește cu drag cum, la vârsta de patru ani, cânta împreună cu ea.

„A fost mai mult o joacă la acea vreme, fredonam tot felul de melodii cu bunica mea, stăteam foarte mult la ea. Locuia în aceeași curte cu părinții mei. Mă gândesc că de acolo a pornit pasiunea pentru muzică și pot să zic că a fost primul om care mi-a insuflat drumul muzical”, își amintește ea.

În clasele primare, talentul său a fost descoperit de învățătoarea Oana Crușit, care a luat-o de mână la propriu și a dus-o la Liceul de Arte „Victor Brauner”, pentru a fi ascultată de domnul profesor Ionel Ceobanu. Acesta a fost impresionat de potențialul ei și a încurajat-o să urmeze o carieră muzicală.

Cristina își amintește cu nostalgie copilăria petrecută la țară, fără tehnologie, plină de activități în aer liber și jocuri. Cele mai frumoase amintiri sunt legate de sărbătorile petrecute alături de familie, când cânta pentru bunicii și părinții ei. De asemenea, părinții ei au avut o influență majoră, învățând-o să fie respectuoasă și să aibă bun simț.

”Copilăria mea a fost una normală ca a oricărui copil, cu mici năzbâti, mici prostioare făcute pe lângă casă, că na, nu ești copil dacă nu faci câte o nefăcută. Dar, în general, am fost un copil ascultător, am învățat, am luat note bune, mi-am văzut de treaba mea și chiar de mică am vrut să-i fac mândri pe părinții mei și eu zic că am reușit să ajung în acel punct”. 

„Pe la șase ani, am cântat la serbările de la grădiniță, respectiv la zilele satului, așa cum se organizau înainte în comune. Învățătoarea mea, Oana Crușit m-a descoperit și mi-a influențat drumul profesional. A văzut că am potențial în acest domeniu și m-a îndrumat să merg mai departe la Liceul de Arte. Tot ea a fost și cea care m-a luat pe furiș într-o zi de la școală și m-a dus la domnul Ceobanu Ionel, care m-a ascultat, mi-a dat câteva exerciții auditive și din momentul acela eu am fost înscrisă la liceu. Mama nici nu știa de acest pas. M-a dus doamna învățătoare acasă și atunci dânsa i-a zis mamei că fata dumneavoastră este înscrisă la Liceul de Arte Victor Brauner, deci din toamnă va începe cursurile acolo. Mama foarte speriată, foarte panicată, cum o să mă descurc eu cu naveta, o să fie foarte greu. Doamna învățătoare a zis, nicio problemă, o să vă descurcați, fata trebuie să meargă mai departe pe acest drum, deci ar trebui să faceți un mic sacrificiu. Și de atunci până în prezent viața mea este numai muzică”, povestește Cristina.

Drumul nu a fost ușor. În clasa a XII-a, a avut un hop care a dus-o la un pas de renunțare: ”Am participat la un festival renumit de muzică populară, unde după ce am cântat o doină, unul din membrii jurului și-a exprimat opinia cum că nu mi se potrivește muzica populară, că ar trebui să mă duc pe un alt filon al muzicii și, auzind aceste opinii, mi-am pus întrebări și mi-am creat o nesiguranță asupra carierei mele, oare e bine că sunt pe drumul muzicii, oare ar trebui să mă reprofilez și mi-am pierdut încrederea în mine în momentul ăla.”

Noroc că cei din jur n-au lăsat-o și repede s-a convins că merită să meargă mai departe: „Am depășit acea situație pentru că ulterior am participat la Olimpiada Națională de Muzică, unde am luat mențiune”, spune Cristina.

Au urmat apoi alte concursuri și premii care i-au consolidat poziția de artist în devenire. Imediat după liceu, s-a înscris la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, unde a absolvit facultatea și masteratul cu nota 10: „M-am dus la facultate, am studiat muzică, am găsit profesori universitari care mi-au apreciat talentul, mi-au apreciat munca în muzică și atunci mi-am dat seama că, da, mi se potrivește ceea ce fac. Una dintre realizările mele este că am reușit să termin facultatea, atât licență, cât și master, cu nota 10 la examenele de absolvire”, mărturisește Cristina.

Pandemia și decizia de a deveni profesor

Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra traiectoriei ei profesionale. Cu evenimentele muzicale restricționate, Cristina a decis să-și găsească o profesie stabilă în domeniul muzical. Inspirată de fostul său profesor, Ionel Ceobanu, Cristina a decis să urmeze această cale.

„An de an îl vizitam pe profesorul meu de teorie din liceu, Ceobanu Ionel, iar în 2021 într-una din vizitele mele, domnul profesor mi-a propus să mă înscriu la concursul de titularizare, el urmând să se pensioneze. Pot spune că dumnealui a avut o influență în viața mea profesională și pe această cale îi mulțumesc. Acum în cariera mea de profesor îi urmez exemplul didactic și îmi aduc aminte cum era el la ore, îmi adaptez stilul după felul cum era dumnealui. Îl consider un model și un mentor”, spune Cristina.

Acum predă armonie, folclor și istoria muzicii la Liceul de Arte „Victor Brauner”, unde se bucură de energia și entuziasmul copiilor.

„Iubesc cariera asta în primul și în primul rând pentru că lucrez cu copiii și îmi dau o energie bună, combin utilul cu plăcutul este ceva frumos, este primul gând pe care îl am în momentul în care merg la serviciu. În viață nu ai nevoie de bani mulți și de averi ca să ai succes, ai nevoie de lucrurile astea mărunte care te fac să fii un om împlinit”, afirmă ea.

Încearcă să insufle elevilor, dar mai ales celor care vor să facă o carieră în muzica populară ideea că trebuie să studieze serios pentru a reuși: „În muzica populară sunt foarte mulți interpreți soliști, dar foarte puțini care cunosc muzica în adevăratul sens, adică să cunoască conceptul de tonalitate, de măsură, de alterații, de moduri populare, pentru că în muzica populară nu vorbim de tonalitate, ci vorbim de moduri. Eu consider că mă diferențiază acest aspect față de alții interpreți”.

Planuri de viitor

Viitorul pare să fie foarte clar trasat pentru Cristina: familie, carieră didactică și neapărat muzică. Familia, întreagă, în frunte cu soțul său este alături de ea în toate demersurile.

„Pe drumul pe care eu am plecat în această viață mi-au fost alături în primul rând părinții mei care m-au încurajat și m-au susținut la orice pas pe care l-am făcut și fără de care eu nu aș fi reușit să ajung în punctul în care sunt acum. Iar în prezent îl am și pe soțul meu care mă încurajează și mă susține și iubește ceea ce fac. Deci pot să zic că familia pe care mi-am format-o și respectiv familia pe care o am este alături. Bineînțeles și fratele meu este alături de mine”, spune ea.

Are un set de norme morale de la care nu se abate: „Valorile și principiile după care mă ghidez în viață sunt cele pe care le-am primit de la mama mea, și anume să fiu om cu oamenii din jurul meu, să respect, să am bun simț și să demonstrez că am cei șapte ani de acasă. Astea sunt principiile pe care eu le am în viață și de la care pornesc”.

Privind în viitor, Cristina se vede alături de soțul ei și doi copii, continuându-și cariera de profesor și devenind un nume cunoscut în industria muzicală.

„Sunt o persoană care se implică foarte mult în momentul în care vrea să realizeze ceva și dacă îmi propun, nu mă las până nu reușesc acel lucru”.

Denisa POPA