”Mesagerul de Neamț” își propune în acest număr un demers jurnalistic inedit, o analiză a examenului de Evaluare Națională din județ. Considerăm că un asemenea exercițiu este normal și că rezultatele lui trebuie să ajungă la cât mai mulți dintre părinți, de ce nu, dacă mai au răbdare să citească, la elevi și profesori. În condițiile în care guvernanții ne spală creierul cu o reformă numită ”România Educată” încercând să ne spună că ei gândesc profund la viitorul învățământului românesc, opinia publică are o cu totul altă percepție, că lucrurile nu merg pe calea cea bună. Și vin cu argumente: prăpastia dintre rural și urban se mărește, examenele devin din ce în ce mai ușoare și rezultatele nu cresc direct proporțional, dimpotrivă, chiar sunt mai proaste, elevii nu mai citesc, starea de disciplină din școli s-a transformat într-una de indisciplină aproape generalizată, nu există preocupare pentru actualizarea/adaptarea programelor școlare la nevoile actuale ale tinerilor și societății, statul social al profesorului se degradează, etc. Examenul de evaluare de la finele ciclului gimnazial ar trebui să ofere o imagine cât mai apropiată de realitate, măcar la nivelul materiilor vizate, limba și literatura română și matematică. În ce măsură se întâmplă asta? O să încercăm un răspuns bazat pe datele oficiale pe care le avem.
Punctul de pornire, cifrele generale ale evaluării
O primă cifră de interes este cea a elevilor care au susținut examenul: 3.972 de elevi au fost înscriși pentru Evaluarea Națională în 2024. Să începem cu o comparație cu 2023, când numărul candidaților înscriși era de 4.245, deci în doar un an putem vorbi despre o scădere a absolvenților de clasa a VIII-a cu 273 (puțin peste 6,4%), echivalentul a 10 clase. Se poate observa, de asemenea, că rezultatele obținute au fost inferioare celor din 2023. „Promovabilitatea”, ne referim la candidații care au obținut cel puțin media 5, a scăzut de la 71,37% la 68,4% dar diferența cea mai mare apare când analizăm notele obținute de la 9 în sus. Anul acesta doar 399 de elevi au reușit să obțină o medie de cel puțin 9, în 2023, 572 de elevi au reușit această performanță. În 2023 au fost și 12 medii de 10 în timp ce anul acesta nu este niciuna, rezultatul cel mai bun fiind 9,95 la Colegiul Național ”Ștefan cel Mare” din Târgu Neamț.
În mediul rural în Neamț, au susținut anul acesta Evaluarea Națională 2.230 de elevi, 1.264 dintre ei reușind să obțină medii cel puțin 5 (promovabilitate de 56,68%), în scădere cu aproape 5 procente față de 2023.
După cum puteți vedea, cifrele nu sunt în favoarea absolvenților din acest an, în condițiile în care toată lumea este de acord că nota 6 se putea obține fără un efort foarte mare. Tocmai aici este și problema de fond, aceea a nivelului extrem de scăzut al absolvenților clasei a VIII-a care se află sub nota 7,50, dacă ar fi să luăm un reper.
Paradox? Școlile cu multe clase, rezultate bune și foarte bune!
Este o realitate ilustrată de cifre. În județ avem doar 8 unități școlare care au avut peste 80 de elevi (FOTO 2), 7 în cele două municipii, Piatra Neamț și Roman și una la Liceul Teoretic ”Vasile Alecsandri” din Săbăoani. Dacă continuăm cu diferențierile, să spunem că mai avem un liceu, Vasile Conta de la Târgu-Neamț, în listă cu 84 de elevi. Este necesară o precizare, este singurul liceu din județ cu 3 clase a VIII-a la acest nivel și s-a prezentat foarte bine în ultimii ani.
Să remarcăm procentul de promovabilitate, adică de medii peste 5, care este peste 84% în toate școlile din urban, mai mic cu 20 de procente la Săbăoani. Dacă vorbim despre media pe școală, aici apar diferențe mai mari. Procente aproape egale au Școlile 2 și 3 din Piatra Neamț (peste 8), urmate la mică distanță de cei de la Conta (7,91). Școlile de cartier au medie mai mică și aici putem face deja o primă departajare. De exemplu Școala Gimnazială nr. 5 pierde anual copiii cei mai buni care aleg să meargă la gimnaziu la colegii sau la școli centrale. Politică de păstrare a elevilor se lovește de multe ori de condițiile oferite sau de gradul de atractivitate al ofertei alternative de învățământ. Școlile centrale beneficiază de un aflux de elevi buni care-și fac mutație în zonă pentru a putea frecventa cursurile la aceste școli. O explicație a rezultatelor mai bune în aceste școli față de restul o constituie, fără îndoială, corpul profesoral, bine ”antrenat” să scoată rezultate la acest nivel. Interesul lor este să aibă rezultate pentru a avea elevi, de a face performanță, lucru care atrage. Să nu uităm și faptul că elevii din urban au parte mult mai ușor de meditații, care-i pregătesc suplimentar pentru examen.
Câte ceva despre note
Am realizat un grafic simplu, încercând să grupăm notele obținute la examen. De la început frapează numărul mare de note sub 5. Vorbim despre 1.240 de elevi (din 3.972!) care nu au reușit să treacă pragul notei 5, normal una de trecere. Cum sistemul care ne duce spre o Românie educată spune că poți intra la un liceu și cu note sub 5, acest fapt nu este perceput de mulți dintre elevi ca ceva care ar trebui să le dea de gândit și nu-și fac mari probleme. Vorbim despre aproape o treime de copii care nu au cunoștințe elementare de matematică și limba și literatura română! Este clar un eșec care poate fi împărțit în mod egal între școală, familie, copii și, mai ales, Minister, cu entitatea din care face parte, Guvernul României. Povestea este aceeași de ani buni de zile și singura ”soluție” este să dilueze anual dificultatea subiectelor pentru a masca un realitate cruntă, copiii nu mai sunt învățați să învețe, începând din familie, nu sunt învățați/îndemnați să citească, nu au repere de performanță școlară și nu prea mai au modele.
O altă cifră: 1.140. Este vorba despre elevii care obținut note peste 8, de acolo unde putem vorbi despre un lucru bine făcut și performanță școlară. Să remarcăm din start că sunt mai puțini decât cei care au eșuat cu o sută. Iar cei care au note peste 9 sunt doar 520, dintre aceștia 117 au peste 9,50.
Elevii care au note în zona numită medie (mai corect spus ar fi a mediocrității) a notelor de la 5 la 8 îi depășesc și pe cei care nu au reușit un 5 și pe cei cu note peste 9. Vorbim despre 1.665 elevi care se încadrează în acest interval, cu mențiunea că doar 570 au note peste 7.
În atenția Colegiului Prefectural, dacă chiar este cineva interesat
Recent, Colegiul Prefectural, un fel de adunare a șefilor de instituții care împreună cu prefectul se întâlnesc lunar și bifează niște ședințe înfiorător de plicticoase, a găzduit o informare a Inspectoratului Școlar Neamț despre… gradațiile de merit ale profesorilor. Ce-ar fi acum, cu rezultatele de la evaluare în față să avem parte de o ședință de analiză nemachiată, în care să se spună lucrurilor pe nume, de ce s-a ajuns la asemenea rezultate, care este vina guvernaților, ca să poată face un raport domnul Bourceanu către șefii săi, care este vina școlii, a părinților, a administrațiilor locale. Probabil nimeni nu s-ar plictisi, că ar putea interveni cei de la AJOFM să prezinte cifre nemachiate despre realitățile din județ și cum influențează ele procesul de învățământ, cei de la Poliție, care să prezinte situația reală a violenței în școli, sau a consumului de droguri de la vârste foarte mici, cei de la statistică, care ar putea traduce cifrele pe înțelesul celor din sală. Ar fi un bun început pentru ca administrația județeană și cele locale să înțeleagă că lucrurile nu mai pot merge așa și că trebuie să se implice real când vine vorba despre rețeaua școlară, despre finanțarea școlilor în funcție de rezultate și despre atenția acordată cadrelor didactice, puse la zid pentru eșecul educației în cei 6 ani de-acasă. Din păcate, suntem convinși că nu va exista această discuție, din motive evidente.
O comparație la nivel regional
Ca să știm exact unde stăm, vă prezentăm un grafic care arată locul nostru în Regiunea Nord-Est din care facem parte. Lucrurile sunt foarte clare, suntem departe de Iași, Bacău și Suceava, luăm fața doar celor din Botoșani și Vaslui. La toate capitolele, inclusiv la notele peste 9.
Valentin BĂLĂNESCU
Vlad BĂLĂNESCU
