Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis canonizarea a 16 sfinți români în ședința de lucru care a avut loc în zilele de joi și vineri, 11-12 iulie, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Printre aceștia se numără și părinții noștri nemțeni, Paisie Olaru și Cleopa Ilie, de la Mănăstirea Sihăstria, alături de nume precum Dumitru Stăniloaie și Arsenie Boca.

Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria

Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, devenit Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie, este considerat unul dintre cei mai mari duhovnici ai monahismului românesc. S-a născut în satul Stroești, comuna Lunca, județul Botoșani, într-o familie cu cinci copii, fiind cel mai mic dintre ei și primind numele de Petru. A intrat în mănăstire în 1921 la schitul Cozancea după ce s-a întors de pe frontul din Ungaria. Când era în război s-a rugat lui Dumnezeu zicând: „Doamne, dacă mă scapi cu viață de pe front, călugăr mă fac!” A fost călugărit în iunie 1922, dar în pripă, pe caz de boală, numele fiindu-i schimbat din Petru în Paisie.

În 1933 s-a făcut schivnic: „Gândul și dragostea de liniște, de mai multă rugăciune, m-au îndemnat în anul 1933 să primesc marele și îngerescul chip, adică schima mare, cu scopul de a-mi îndrepta viața și ca un fel de pregătire duhovnicească pentru pustiile sihăstrești, unde doream să mă retrag.” A acceptat totuși misiunea de a fi preot, duhovnic și egumen: „Diacon am fost hirotonit în anul 1943, iar preot și duhovnic în anul 1947 de episcopul Valerie Moglan. Atunci am fost nevoit să-mi las chilia din pădure și să cobor în mănăstire. Adică am dat liniștea și pacea inimii pe tulburare.”

După 27 de ani cât s-a nevoit la schitul Cozancea, părintele a cerut să fie primit în obștea Mănăstirii Sihăstria. A primit o chilie aproape de biserică și a fost numit duhovnicul întregii obști. Spovedea zi și noapte călugări și mireni. Lumea îi zicea „pustnicul”: „unde este pustnicul?”, „mergem la pustnicul de la Sihăstria!”.

În toamna anului 1949 l-a urmat pe Părintele Cleopa și alți 30 de călugări din obștea Sihăstriei la Mănăstirea Slatina, unde a stat aproximativ 4 ani, ocupându-se cu spovedania călugărilor și mirenilor. De acolo s-a dus câteva luni și la schitul Rarău, care depindea tot de Slatina.

În primăvara anului 1953 s-a retras din nou la Sihăstria, unde avea mai multă liniște sufletească. Îi plăcea locul acesta retras de lume și mai ales la Sihla, unde s-a nevoit Sfânta Teodora. Între anii 1972-1985 Părintele Paisie a fost rânduit să întărească viața duhovnicească la Schitul Sihla. Toți ucenicii săi de atunci vorbesc despre rugăciunea sa neîncetată, la care se adăugau privegherea necontenită, postul și înfrânarea sa dintotdeauna, toate acestea împletite cu dragostea, smerenia și blândețea sa desăvârșită.

„Părintele Paisie a fost sfetnicul meu cel mai bun în viață de când eram copil și până când s-a dus la Domnul”, spunea Părintele Cleopa Ilie.  La 18 octombrie 1990, Ieroschimonahul Paisie Olaru, în vârstă de aproape 94 de ani, trece la cele veșnice și este înmormântat în cimitirul mănăstirii Sihăstria.

Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria

Arhimandritul Cleopa Ilie, stareț al Mănăstirii Sihăstria, este considerat unul dintre marii duhovnici ai Moldovei. El a devenit Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire tot în ziua de 2 decembrie.

S-a născut la Sulița, județul Botoșani, fiind al cincilea copil din cei zece ai unei familii de ţărani credincioși, Alexandru şi Ana Ilie, care l-au botezat cu numele de Constantin. În primele două luni după naștere, el era tot timpul bolnav astfel că mama lui s-a dus cu pruncul la vestitul duhovnic Conon Gavrilescu, de la Schitul Cozancea, care a sfătuit-o să dăruiască pe copil Maicii Domnului. După ce a fost dăruit Maicii Domnului, pruncul Constantin s-a făcut sănătos și nu a mai fost grav bolnav toata viața sa.

După ce a terminat școala primară în satul natal, a petrecut trei ani ca ucenic al schimonahului Paisie Olaru, care la acea vreme trăia ca pustnic la Schitul Cozancea. În 1929, la începutul lunii decembrie, s-a alăturat obștii Schitului Sihăstria împreună cu fratele său mai mare, Vasile. După trei zile au fost primiți în obștea Mănăstirii Sihăstria în ziua Sfântului Ierarh Spiridon, pe 12 decembrie. De aceea, Părintele Cleopa avea o mare evlavie pentru Sfântul Ierarh Nicolae, ocrotitorul bisericii din satul natal, și pentru Sfântul Ierarh Spiridon. A fost tuns în monahism la data de 2 august 1937, primind numele Cleopa.

Vreme de 12 ani a făcut ascultare ca păstor la oile Mănăstirii Sihăstria, alături pe părinții Galaction Ilie și Antonie Olaru. Acest interval de timp a reprezentat pentru viitorul mare duhovnic ”școala de călugărie și teologie”, așa cum el însuși mărturisea cu smerenie. În această perioadă, a avut ocazia să citească zeci de cărți fundamentale în formarea sa și să învețe să iubească și mai mult creația lui Dumnezeu.

În iunie 1942, din cauza stării precare de sănătate a starețului Ioanichie Moroi, a fost desemnat egumen interimar. Doi ani mai târziu a fost hirotonit ierodiacon, apoi, la 23 ianuarie 1945, a fost hirotonit ieromonah de către episcopul Galaction Cordun, care atunci era stareț la Mănăstirea Neamț. După această dată, a fost numit oficial egumen al Schitului Sihăstria. În 1947, Schitul Sihăstria, având peste 60 de viețuitori, a fost ridicat la rang de mănăstire, iar Protosinghelul Cleopa Ilie a fost înălțat la rangul de arhimandrit, cu aprobarea Patriarhului Nicodim.

Timp de 6 luni s-a retras în munți din cauza prigoanei regimului comunist. După această perioadă de retragere a fost trimis la Mănăstirea Slatina, unde a fost numit stareț pe 30 august 1949. Din 6 monahi bătrâni, cât avea mănăstirea la venirea Părintelui Cleopa, el a reușit să o transforme într-o obște cu peste 80 de călugări, având sub supraveghere și alte 8 schituri.

După doi ani, la dorința Patriarhului Justinian Marina, Părintele Cleopa a fost adus înapoi la Mănăstirea Slatina; în 1956 s-a întors la Mănăstirea Sihăstria, de unde s-a retras apoi pentru a treia oară în munții Neamțului. A trăit ca pustnic timp de cinci ani, după care s-a întors la Sihăstria în 1964 în calitate de duhovnic al obștii, unde timp de 34 de ani a povățuit și a predicat neobosit, cu multă dragoste, atât călugărilor, cât și credincioșilor, care se adunau în număr mare în fața chiliei lui. Părintele Cleopa a trecut la cele veşnice în data de 2 decembrie 1998.

16 sfinți români

În încheiere, prezentăm din comunicatul biroului de presă al Patriarhiei Române pe toți cei 16 sfinți români care au fost canonizați în ultima ședință:

”Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, starețul Mănăstirii Antim din București, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie;

Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu și la București, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cu cinstire în ziua de 4 octombrie;

Părintele Constantin Sârbu, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie;

Părintele protosinghel Arsenie Boca, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie;

Părintele Ilie Lăcătușu, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, cu cinstire în ziua de 22 iulie;

Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, duhovnicul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;

Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, starețul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;

Părintele arhimandrit Dometie Manolache, cu titulatura: Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu cinstire în ziua de 6 iulie;

Părintele arhimandrit Serafim Popescu, starețul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu titulatura: Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie;

Părintele Liviu Galaction Munteanu, profesor de teologie la Cluj-Napoca, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie;

Părintele arhimandrit Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie;

Părintele arhimandrit Visarion Toia, starețul Mănăstirii Lainici, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie;

Părintele protosinghel Calistrat Bobu, duhovnic la Mănăstirea Timișeni și la Mănăstirea Vasiova, cu titulatura: Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai;

Părintele Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie;

Părintele protosinghel Iraclie Flocea, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, cu titulatura: Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august;

Părintele protoiereu Alexandru Baltaga cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august”.

Alexandru ANDRIEȘ