Festivalul Haiducilor de la Grințieș, ajuns la a VIII-a ediție, desfășurat pe 17 și 18 august 2024, a reușit din nou să adune laolaltă oameni din toată țara, atrași de dorința de a retrăi tradițiile haiducești și de a se conecta cu valorile culturale ale regiunii. În această perioadă, Poiana lui Vasile cel Mare, situată sub muntele Grințieș, a fost transformată într-o adevărată sărbătoare a identității locale, oferind vizitatorilor două zile pline de activități, spectacole, concursuri și momente de neuitat.
Istoria și contextul festivalului
Festivalul Haiducilor de la Grințieș își trage rădăcinile din tradițiile vechi ale zonei, unde haiducii erau văzuți nu doar ca răzvrătiți împotriva nedreptății sociale, ci ca apărători ai săracilor și ai tradițiilor populare. Haiducii au devenit personaje legendare în folclorul românesc, iar poveștile lor de vitejie și dreptate au fost transmise din generație în generație, fiind sărbătorite și în acest festival. Poiana lui Vasile cel Mare, locul unde se desfășoară festivalul, are o semnificație aparte pentru localnici. Vasile cel Mare, după cum sugerează și numele, a fost un haiduc legendar care a trăit în aceste păduri și a luptat împotriva asupririi, devenind un simbol al libertății și al dreptății. Alegerea acestui loc ca gazdă a festivalului nu este întâmplătoare, ci reprezintă o continuitate a legăturii dintre trecut și prezent, între tradiție și modernitate.
Organizatorii festivalului
Festivalul Haiducilor de la Grințieș este organizat de Primăria Grințieș în colaborare cu Consiliul Local al comunei Grințieș. Eforturile lor sunt susținute de numeroși voluntari și organizații locale care contribuie la succesul acestui eveniment. Fiecare ediție a festivalului este planificată cu atenție, cu scopul de a oferi participanților o experiență autentică și memorabilă.
Doamna primar Ana Buștihan a declarat înainte de începerea festivalului: „Este a VIII-a ediție a Festivalului haiducilor la noi la Grințieș și mă bucur că începe să vină lumea. Plouă un pic, dar asta e a bogăție. M-am bucurat foarte mult că anul acesta foarte mulți copii din zonă au dorit să urce pe scena noastră și avem un program destul de strâns. La fel se desfășoară, cu concursuri, muzică populară, muzică ușoară, muzică folk, va fi cântec, joc și voie bună.”
Organizatorii au reușit, de-a lungul anilor, să transforme acest festival într-un eveniment de referință pentru regiune, aducând în prim-plan nu doar tradițiile haiducești, ci și o serie de activități care reflectă bogăția culturală a zonei. Ediția din 2024 nu a fost o excepție, reușind să îmbine spectacolele artistice cu activitățile interactive și concursurile tradiționale, într-un mod care să atragă un public cât mai diversificat.
Prima zi a festivalului
Festivalul a debutat sâmbătă, 17 august 2024, la ora 14:00, cu interpretarea deosebită a imnului național de către tânăra Ana Maria Luca, urmând apoi o slujbă Te Deum, oficiată de trei preoți.
„Așa cum se cuvine la o sărbătoare creștină, cum este de altfel și Festivalul Haiducilor, trebuie să ne rugăm bunului Dumnezeu ca nu doar această zi, ci și cele ce vor urma, întreaga viață, să ne fie binecuvântată și să avem parte de orcotire divină”, a spus prezentatorul evenimentului, Gheorghe Filip.
Apoi, doamna primar Ana Buștihan a urcat pe scenă și s-a adresat publicului: „Ne reîntâlnim la a VIII-a ediție a Festivalului haiducilor organizat în localitatea noastră, la Grințieș, în Poiana lui Vasile cel Mare. Chiar dacă plouă, ploaia e un semn de bogăție, un semn că Dumnezeu ne iubește, noi știm că oamenii locului sunt oameni harnici, gospodari, buni. Mă bucur că anul acesta foarte mulți copii, tinere talente au vrut să urce pe scena noastră. Din tot județul ne-au sunat, și-au manifestat dorința să vină pe scenă. Sunt de apreciat și de felicitat părinții, mentorii, profesorii care îi îndrumă spre tradiție, spre cântecul popular, spre jocurile populare, spre tot ceea ce este frumos. Vom deschide cu o parte din ceata noastră și mă bucur că avem aici o tânără fată căreia îi place buciumul, o cheamă Ioana. Deci ne vor aduna buciumașii, după care îl lăsăm pe domnul prezentator, care răspunde prezent ori de câte ori este invitat, să-și facă treaba cum știe mai bine, pentru că noi știm că-și face treaba foarte bine.”
Primul moment artistic le-a aparținut buciumașilor din Ceata lui Vasile cel Mare, în frunte cu Luțu Plăieșu.
După-amiaza a continuat cu un concurs de tras bușteni de către cai mânați de stăpân, moment mult așteptat de participanți. Publicul a fost încântat de spectacolul oferit, aplaudând eforturile participanților, cât și impozanța cabalinelor. La concursul au fost doar 3 participanți. Astfel podiumul a fost următorul: Bumbirică Denis – locul III, Topoliceanu Neculai – locul II și Secuiu Florin – locul I. Am vorbit cu Bumbirică Denis înainte de anunțarea câștigătorului:
– Cum vi s-a părut concursul de anul acesta?
Frumos.
– Ați mai participat și în alți ani?
În fiecare an, de 8 ani.
– Anul trecut ați fost mai mulți?
Tot așa, vreo 3-4. Slab, din ce în ce mai slăbuț. Nu mai țin animale oamenii, nu știu.
– Concursul a fost cronometrat, care cal a tras cel mai repede?
Da, sunt curios acum ce va fi. În anii trecuți am luat locul I sau II, acum să vedem.
– Calul e obosit?
Da, zi de zi muncește la lemne, nu stă ca ai colegilor care îi pun doar la munci prin gospodărie. E muncit zi de zi la butuci, vă dați seama.
După acordarea premiilor, am vorbit cu cel care a luat primul loc:
– Cum vi s-a părut concursul de anul acesta?
Ușor.
– Deci vă așteptați să câștigați?
Da. În afară de anul trecut totdeauna am luat locul I.
– V-a ajutat că a fost ploaie?
Da, mai trebuiau lemne, mai trebuiau bușteni.
După alte interpretări artistice a urmat concursul de tăiat butucul cu beschia. Aici s-au înscris 7 echipe, iar în final, fără a fi oficial în concurs, au participat și doamna primar împreună cu domnul viceprimar. Spectatorii i-au încurajat de zor pe cei care au readus în prim plan această îndeletnicire și s-au bucurat să vadă că, deși pare simplu, e nevoie de pricepere pe lângă putere fizică pentru a tăia un buștean cu beschia. Podiumul în această probă a fost ocupat de perechile:
- Bumbirică Marius și Bumbirică Andrei – locul I
- Tănasă Gavril și Gabor Ludovic – locul II
- Secuiu Pavel și Secuiu Costel – locul III
Seara a adus pe scenă noi artiști care au contribuit la atmosfera de petrecere. Fetele din Botoșani au urcat pe scenă la ora 17:00, oferind un spectacol plin de energie și bucurie. Următorii în program au fost Frații Lupu, care la o vârstă fragedă au impresionat publicul cu interpretările lor de muzică populară. Ghiță Dandu, un alt artist de renume pe Valea Muntelui, a continuat seria de spectacole cu un recital care a încântat audiența, oferind și momente umoristice prin versurile melodiilor sale.
Programul artistic al zilei de sâmbătă s-a încheiat cu recitalul oferit de Alexandra Ungureanu, o artistă cu o carieră de succes în muzica pop. Interpretările sale au adus un suflu modern festivalului, completând armonios repertoriul de muzică populară. Seara s-a încheiat într-o atmosferă de voie bună, participanții așteptând cu nerăbdare ziua următoare.
A doua zi a festivalului
Duminică, 18 august 2024, a fost o zi la fel de plină de activități și momente artistice. Programul a început la ora 14:00 cu o serie de reprezentații ale ansamblurilor folclorice din regiune. Ansamblul Răzeșii din Tupilați a deschis ziua cu un spectacol de dansuri populare, urmat de Maria Petraru, care a încântat publicul cu interpretările sale muzicale.
La ora 15:00, pe scenă a urcat grupul ”Ecoul Munților” și ”Eu Cred”, care a adus un plus de diversitate programului artistic interpretând melodii de muzică folk. Începând cu ora 15:45, a avut loc un concurs de muzică populară, care a atras numeroși participanți din diverse zone ale țării. Acest concurs a oferit tinerelor talente oportunitatea de a-și demonstra abilitățile vocale și de a câștiga aprecierea publicului și a juriului. Locul I a fost ocupat de Anton Sorina, pe locul II s-a situat Todirică Medeea, iar pe locul III Filip Denisa Mihaela. Mențiuni: Radu Anastasia Ioana, Grigore Elisa Ioana și Darius Irene.
Un alt moment important al zilei de duminică a fost concursul de costume populare, desfășurat la ora 18:00. Participanții au avut ocazia să-și prezinte cele mai frumoase și autentice costume tradiționale, fiecare costum având o poveste aparte și reflectând bogăția culturală a zonei de proveniență. Acest concurs a fost un prilej de a pune în valoare meșteșugurile tradiționale și de a promova portul popular. Pe podium au urcat Darius Irene – locul I, frățiorii Lupu – locul II, Grigore Elisa – locul III și mențiune a primit Chirilă Natalia.
Pe parcursul după-amiezii, au urcat pe scenă și alți artiști de renume, precum Medeea Todirică, Angelica Flutur, și Ecaterina&Pop Band, fiecare aducând un plus de savoare programului artistic. Publicul a fost impresionat de diversitatea și calitatea spectacolelor, bucurându-se de fiecare reprezentație.
Fiindcă în ziua precedentă se înscriseseră foarte mulți participanți, peste 20, la concursul de aruncare a baltagului, acesta a fost amânat pentru a doua zi a festivalului, și acesta un moment așteptat de public. Ca în fiecare an, primarul Ana Buștihan a fost prima care a aruncat cu baltagul la ținta amenajată pentru concurs, urmată de ceilalți concurenți. Aici locul III a fost obținut de Bumbirică Denis, pe locul II a urcat Dumitrașcu Cristi, iar locul I nu a fost atribuit.
Pe lângă repertoriul artistic bogat, cele trei concursuri: trasul buștenilor, tăiatul cu beschia, și acesta din urmă de aruncare a baltagului fac ca Festivalul Haiducilor de la Grințieș să fie unic în țară și acest lucru se observă prin participarea numeroasă a oamenilor de pe toată Valea Bistriței.
Seara a continuat cu recitalurile susținute de Ana Maria Luca, Andrei Hulpașu și Gelu Voicu, care au adus pe scenă un amestec de tradiție și modernitate. Interpretările lor au reușit să creeze o atmosferă caldă și primitoare, în care publicul s-a simțit parte din spectacol.
Ultimul moment al festivalului a fost oferit de Analisa Golianu și ansamblul ”Brâul Roșu”, care au încheiat evenimentul cu un spectacol de dansuri populare. Energia și pasiunea cu care au dansat au făcut ca acest moment să fie unul de neuitat pentru toți cei prezenți.
Festivalul s-a încheiat cu un foc de tabără, tradiție care simbolizează unitatea și coeziunea comunității. Nu a lipsit nici în acest an dansul tradițional al romilor în jurul focului, după care participanții s-au adunat în jurul lui, cântând și dansând, într-o atmosferă de prietenie și comuniune. Acest moment de final a fost un prilej de reflecție asupra valorilor care unesc comunitatea și de a celebra împreună reușita unui eveniment de excepție.
Delicii tradiționale la sărbătoarea locală
Participanții la sărbătoare s-au bucurat pe parcursul celor două zile de mâncăruri tradiționale și delicatese alese. Mielul în jântuit și balmoșul au fost vedetele evenimentului, atrăgând deopotrivă gurmanzi și cunoscători. De asemenea, gulașul, „împrumutat” de la vecinii din Harghita, și mititeii au fost la mare căutare, toate aceste bunătăți fiind acompaniate de băuturi alese. Copiii s-au răsfățat cu sucuri, porumb fiert și vată de zahăr, în timp ce adulții au savurat vinurile variate și nelipsita țuică specifică zonei de munte, aromată cu schinduc, merișoare, afine și ienupăr.
Legătura festivalului cu identitatea culturală a zonei
Festivalul Haiducilor de la Grințieș nu este doar un eveniment cultural, ci și un important simbol al identității locale. De-a lungul anilor, acest festival a devenit o platformă prin care tradițiile și valorile comunității sunt transmise mai departe, atât către tânăra generație, cât și către vizitatorii din alte părți ale țării. Într-o perioadă în care globalizarea tinde să dilueze specificul local, astfel de evenimente devin esențiale pentru păstrarea și promovarea moștenirii culturale.
Haiducii, ca simboluri ale libertății și dreptății, reprezintă o parte importantă a acestei moșteniri. Poveștile despre curajul lor sunt parte integrantă din folclorul zonei și continuă să inspire atât localnicii, cât și pe cei care vizitează Grințieșul. Festivalul nu doar comemorează aceste figuri legendare, ci și creează un cadru în care valorile lor – curajul, dreptatea, solidaritatea – pot fi redescoperite și reinterpretate în contextul modern.
Impactul cultural și social al festivalului
Festivalul Haiducilor de la Grințieș nu este doar un prilej de sărbătoare, ci și un important mijloc de conservare și promovare a tradițiilor locale. Prin activitățile și spectacolele organizate, festivalul reușește să aducă în prim-plan elemente esențiale ale culturii românești, contribuind la menținerea vie a acestor tradiții într-o lume tot mai globalizată.
De asemenea, festivalul are un impact semnificativ asupra comunității locale, oferind locuitorilor prilejul de a-și prezenta talentele și de a se implica activ în organizarea evenimentului. Pentru mulți dintre ei, festivalul este un moment de mândrie locală, o ocazie de a arăta lumii frumusețea și bogăția culturală a zonei.
În plus, festivalul atrage anual un număr mare de turiști, contribuind astfel la dezvoltarea turismului local și la promovarea regiunii. Pe lângă spectacolele artistice, vizitatorii au ocazia să exploreze frumusețile naturale ale zonei, să descopere tradițiile culinare locale și să interacționeze cu oamenii locului, cunoscuți pentru ospitalitatea lor.
Ediția din 2024 a Festivalului Haiducilor de la Grințieș a fost, fără îndoială, un succes, reușind să aducă împreună oameni din toate colțurile țării, uniți de dorința de a celebra tradițiile și cultura românească. Pe parcursul celor două zile de festival, Poiana lui Vasile cel Mare a fost martora unor momente de neuitat, în care trecutul și prezentul s-au întâlnit într-o sărbătoare a identității locale.
Organizatorii, artiștii, participanții și publicul au contribuit, fiecare în felul său, la reușita acestui eveniment, demonstrând încă o dată că tradițiile pot fi păstrate și transmise mai departe, atât timp cât există voință și implicare.
Pe măsură ce festivalul se dezvoltă și atrage tot mai mulți participanți, este clar că acesta va continua să fie un reper important pe harta culturală a României. Ediția din 2024 a stabilit un nou standard de excelență, oferind un model pentru viitoarele ediții, care cu siguranță vor continua să promoveze și să celebreze valorile autentice ale culturii românești.
Alexandru ANDRIEȘ
VIDEO / FOTO: Bogdan Călian
