La zi de sărbătoare, în plină desfășurare a manifestărilor dedicate Muntelui Ceahlău, Dan Coroamă, primarul comunei, a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu despre problemele cu care se confruntă comuna. Localitatea a avut foarte mult de suferit de pe urma unor proiecte care, în loc să aducă beneficii, au cauzat pierderi de peste 2 milioane de euro, care au trebuit plătite și care au blocat orice proiecte de dezvoltare. Abia acum, după plata acestor datorii se poate vorbi despre planuri de viitor și investiții.
– La al câtelea mandat de primar sunteți?
Terminăm al treilea mandat anul acesta și cu ajutorul cetățenilor îl începem pe al patrulea în luna octombrie.
– Dacă ar fi să le spuneți ceva celor care v-au votat din nou și nu numai că v-au votat, dar au avut mare încredere în dv.
Da, s-au aliniat alături de mine. Ce să le zic? Le mulțumesc încă o dată că au avut încredere și că mi-au acordat șansa să fiu la conducerea comunei încă un mandat de 4 ani. Vine un mandat greu, cu multe așteptări, cu multe lucruri de finalizat, cu proiecte începute pe care le avem și trebuie continuate și finalizate, cu idei pe care le avem și acum să se concretizeze, să le putem face. Da, ce să zic, le mulțumesc că au fost alături de mine.
– Aparent, comuna Ceahlău este una despre care se spune că are posibilități de a încasa bani la buget. Pe de altă parte, este o comună grea pentru că și așteptările sunt mai mari. Care e adevărul până la urmă?
Adevărul care este: să nu credeți că avem un buget extraordinar de mare. Proiectele, baza proiectelor tot cu fonduri guvernamentale și fonduri europene le putem face. Noi am avut o problemă foarte gravă care a drenat o grămadă de ani peste noi cu datoriile pe care le-am avut la stat pentru acel proiect vechi pe fonduri europene, deci am avut o datorie de 2 milioane de euro de care de-abia am reușit să scăpăm în 2021. A fost foarte greu, adică nu reușeam să facem efectiv nimic, conturi blocate, o grămadă de lucruri urâte. Din exterior se vede că ar fi acum o creștere mai mare și interesul străinilor să vină să cumpere și să construiască ceva nou, dar în rest stațiunea ați văzut că e rămasă un pic în urmă, adică ce era SC Durăul odată acum se limitează la un hotel și restul hotelurilor care sunt alea vechi. Acum sunt cei care au construit pensiuni mai mici, cu mai puține locuri de cazare care funcționează. A fost cred că și un turism din acesta de week-end în timpul anului, acum în vacanțe e un pic mai consistent, adică sunt o grămadă de tabere de copii, avem renumitele tabere ArtEd și mănăstirea care organizează tabere de copii și acelea țin cât de cât animația în stațiune. În rest, acum vedem că chiar se mișcă, chiar e plină stațiunea.
– La fel și pârtia, bine pe timp de vară mai puțin că nu-i zăpadă.
Nu-i zăpadă. Și nici nu ne ajută cu temperaturile astea iarna, ea fiind situată la o înălțime mai mică nu ține zăpada și nici n-au fost precipitații.
– Văd că se fac și sporturi de vară pe acea pârtie.
Da, au un bob pe o șină metalică. Au parcul acesta de distracții care e făcut de familia Tărâță, e un parc ok, frumos, cu o grămadă de locuri de joacă pentru copii. Mai este un aventura parc al mitropoliei care și acela e foarte ok și e frecventat de multă lume.
– Cam câte pensiuni, hoteluri sunt înregistrate?
Nu știu, nu vă pot spune așa niște date exacte, acum m-ați luat pe nepregătite. N-am un număr să vi-l zic, dar sunt și încep să fie și prin Ceahlău acum, adică se extinde stațiunea, începe să fie toată comuna Ceahlău o stațiune.
– Cu timpul bănuiesc, în 10-20 de ani Ceahlăul va fi o stațiune turistică.
Asta sperăm, mai ales în contextul în care autostrada va trece pe aici pe lângă noi. În viitor când va fi construit tronsonul acesta să treacă chiar pe aici atunci sperăm la o dezvoltare mai amplă. Oricum interesul este mare, se cumpără foarte multe terenuri, deci avem cel puțin peste 3.000 de roluri de străinași. S-au cumpărat de la 500 de metri pătrați.
– Au crescut și prețurile foarte mult.
Da, chiar e o evoluție la prețuri, s-au scumpit terenurile și sunt în creștere pentru că cele tentante s-au vândut, acum deja se extinde dorința de a construi, toți vor să mai lărgească, adică să se ducă lumea pe cele dealuri.
– În contextul acesta, care ar fi viziunea dv. și a conducerii primăriei pentru a merge în această direcție a dezvoltării comunei.
Dezvoltarea turismului, pentru că acesta rămâne de bază. Aici la noi avem și parcul național care îngrădește un pic lucrurile, adică sunt anumite opreliști și nu poți să extinzi și să te duci să faci anumite lucruri, fiind parc național e mai greu. De asta a durat mai mult și durează și cu pârtia de schi care se intenționează să se construiască în Durău. Cealaltă, de la deal de axial. Sunt studii care trebuie să treacă de consiliul științific.
– Și alte planuri concrete, cum vedeți dezvoltarea turismului, cum ajută primăria la dezvoltarea turismului?
Noi căutăm sprijin și privat și guvernamental. Este construirea unui centru de recreere, un centru spa, asta e intenția noastră. Am avut promisiuni de la Compania Națională de Investiții să construim un bazin de înot. Acum lucrurile au cam rămas pe loc. Așteptăm și facem și noi tot posibilul să reușim să facem o astfel de investiție. Asta ar fi benefică pentru că am putea ține turiștii mai mult în localitate, adică nu-i suficient să urci pe munte, ci să le acorzi și ceva să mai rămână și în cursul săptămânii.
– Bănuiesc că-i și ajutați pe toți cei care vin și vor să investească în această zonă, indiferent că-i o cabană de vacanță sau altceva.
Da, bineînțeles. Sau casă de locuit, pensiune. Da, le dăm tot sprijinul. Acum suntem într-un impas, suntem cu PUG-ul spre final și nu reușim să eliberăm autorizații de construcție în momentul de față. Sperăm ca până în luna septembrie să ne iasă noul PUG și atunci putem continua să-i ajutăm pe cei care doresc să construiască și să vină să aducă plus valoare în localitate. În rest, noi cu infrastructura stăm bine, mai avem foarte puține străzi de asfaltat, cred că mai avem în jur de 2-3 km de asfaltat din aproape 40 de km. Și acum avem un proiect în derulare, asfaltăm vreo 7-8 km.
– Fonduri proprii?
Guvernamentale prin ”Anghel Saligny”. Multe străduțe și prin fonduri proprii, avem în stațiune acum trotuarele acelea pe care le-am preluat de la Consiliul Județean, care erau rămase pe marginea DJ-ului și a fost o problemă cu ele. Am ajuns la înțelegere cu Consiliul Județean și ni le-au predat nouă, noi am făcut un proiect cu ele și acum suntem într-o lucrare de modernizare.
– Celelalte utilități și aici mă refer la apă, la canalizare, la gaz?
Cu apa, slavă lui Dumnezeu, stăm bine, adică nu avem probleme. Suntem acum în curs de preluare a aducțiunii de apă și din stațiunea Durău, a apei și a canalului. Rețeaua a fost privată și acum am ajuns la înțelegerea cu SC Durăul să preluăm noi apa și canalul din stațiune. Cu canalizarea suntem spre finalul investiției, mai avem niște stații de colectare, niște branșamente electrice și suntem și cu canalizarea la final.
– Gaz?
Noi am mai băgat o dată gaz în Ceahlău, am mai avut o poveste. Cu gazul e mai complicat. Am încercat niște asocieri cu celelalte comune. Vă dați seama că o magistrală e undeva pe la Târgu Neamț, cealaltă e pe la Borsec, deci e o poveste lungă să se ajungă până aproape de noi. Am mai încercat toată valea de aici să ne asociem, să găsim o variantă, dar v-am zis, e departe.
– La prima vedere pare că ați rezolvat cam toate problemele majore.
Majore da. Însă apar tot timpul noi încercări, noi presiuni.
– Mai țineți minte Durăul vechi. Dacă ar fi să faceți o paralelă între Durăul vechi și Durăul de acum și mai departe cum vedeți că vor arăta Durăul și Ceahlăul peste 20 de ani?
Ce să zic, turismul înainte de revoluție, eram copil pe vremea aceea, era ceva deosebit, se făcea la alt nivel, fiind singura stațiune din Moldova, vă dați seama că era mult mai organizată, funcționa altfel, avea multe locuri de cazare bine gândite, hotelurile acelea mari, hotelul Durău care era brand-ul stațiunii, cu săli de bowling.
– E clar că șansa acestei zone e turismul.
Turismul, într-adevăr și aici vrem să vedem o dezvoltare. Noi, ca primărie, nu avem concret teren în stațiunea Durău ca să putem face ceva prin care să o dezvoltăm. Deci trebuie privatul să investească și să creeze locuri de cazare.
– Da, dar aici în Ceahlău aveți.
Ce avem noi înseamnă islazuri comunale, pășuni, terenuri care au altă destinație. Bine, putem, de exemplu unde avem intenția să construim centrul acela spa, deci avem suprafața necesară unde se poate construi.
– Și centrul acela spa e deocamdată la faza de idee sau e mai avansat?
L-am avut în faza de autorizare, dar, v-am zis, în contextul pandemiei s-au oprit finanțările Companiei Naționale de Investiții și acum stăm într-o așteptare. Noi batem la ușa lor, dar ei ne spun că suntem o comună mai mititică și nu putem să susținem o asemenea investiție în timp, mai ales că nu avem gaz. Dar insistăm.
– Deci nu vă lăsați și o faceți.
Nu ne lăsăm. Dacă nu, vom căuta parteneri privați care să fie interesați în obiectivul acesta sau o posibilitate de finanțare prin creditare. Ar fi ceva de viitor care ar ajuta toată zona. Trebuie încă ceva cu care să atragem turiștii, să-i ținem. Omul urcă două zile pe munte, vine obosit, o zi stă la terasă, dar îi mai trebuie ceva, îi trebuie și o zonă de relaxare. Și acum ce sunt căutate și se vede peste tot sunt acestea: bazinele de înot cu spa-uri, cu jacuzzi, saune. În rest sunt facilități, dar v-am zis, trebuie o investiție majoră într-un centru de recreere.
– Insistați un pic pe sărbătoarea Muntelui Ceahlău.
În fiecare an, în jurul datei de 6 august, organizăm și noi, comuna Ceahlău, această sărbătoare a Muntelui Ceahlău să cinstim în felul acesta Olimpul nostru al Moldovei. E o sărbătoare pe care o facem în fiecare an, ne-am oprit un pic în pandemie, dar altfel continuăm tradiția, e o tradiție care vine de pe timpul lui Ceaușescu, chiar dacă ea cade în postul Sfintei Marii și nu e chiar ok, de asta și intenția noastră e să schimbăm data. Vă dați seama, e un post important. Ne străduim să iasă o sărbătoare frumoasă, avem trei zile de manifestări, aseară am avut o seară de film acolo pe marginea lacului. Până acum o țineam în stațiune, dar nu ne mai permite terenul, neavând o locație a noastră stăteam pe terenul mănăstirii. În seara asta (sâmbăta- n.r.), avem muzică ușoară, o avem pe Sandra N, Irina Rimes și, în final, Voltaj. Sperăm să fie frumos, să fie lume, să iasă bine, să fie de impact. Anul trecut chiar a ieșit foarte bine, sperăm și anul acesta să fie la fel și să se bucure lumea pentru evenimentul acesta. Duminică avem o zi cu muzică populară, avem artiști din zonă de aici, localnici și din zonele apropiate, o mai avem pe Angelica Flutur și încă doi artiști consacrați, Sorin Filip și Cătălin Brăteanu, sperăm să ne bucurăm de timp frumos și de voie bună.
– Cum v-ați descurcat financiar? Bănuiesc că este un efort destul de mare.
Să știți că este chiar mare. Cu ajutorul Consiliului Local, cu al consilierilor locali, din bugetul local. Mulțumim tuturor, colegilor din primărie, Consiliului Local, tuturor celor care s-au implicat în organizarea evenimentului, poliției, jandarmeriei, pompierilor, toată lumea care a pus umărul la acest eveniment.
Sărbătoarea Muntelui Ceahlău 2024
În perioada 2-4 august 2024, Primăria comunei Ceahlău a organizat una dintre cele mai așteptate manifestări culturale ale anului: Sărbătoarea Muntelui Ceahlău. Festivalul a adus împreună comunitatea locală și turiști din țară și străinătate, sosiți pentru a celebra Muntele Sfânt al românilor, frumusețea naturală a zonei și tradițiile culturale.
2 august: o seară de film sub cerul înstelat
Prima zi a festivalului a fost dedicată iubitorilor de cinematografie, oferindu-le o proiecție de film în aer liber, începând cu ora 20. Aceasta a fost o oportunitate pentru participanți să se relaxeze și să se bucure de un film într-un cadru natural spectaculos, lângă lac, pe fundalul peisajului montan al Ceahlăului. Atmosfera intimă și aerul curat de munte au transformat seara într-o experiență memorabilă pentru toți cei prezenți.
3 august: seară de concerte de neuitat
A doua zi a festivalului a fost marcată de spectacole muzicale de excepție, care au adus pe scenă artiști de renume din România.
- Ora 20.00: Sandra N a deschis seria de concerte cu un recital plin de viață și melodii îndrăgite, captând imediat atenția și entuziasmul publicului.
- Ora 21.00: Irina Rimes a continuat seara cu o interpretare deosebită, aducând pe scenă atât melodiile sale celebre, cât și piese noi. Prezența sa scenică a creat o conexiune specială cu fanii, care au cântat împreună cu ea versurile îndrăgite. A fost un eveniment deosebit mai ales pentru tineri, care au venit în număr mare să o asculte.
- Ora 22.00: Voltaj a încheiat seara cu un concert energic, reușind să creeze o atmosferă electrizantă cu piesele sale bine cunoscute. Trupa a demonstrat încă o dată de ce este una dintre cele mai iubite formații din România, oferind un spectacol plin de energie și emoție. Concertul celor de la Voltaj a fost o încheiere reușită a zilei a doua a Sărbătorii Muntelui Ceahlău.
Reacții din public
Familie din Piatra Neamț: ”Am venit cu toată familia să o vedem pe Irina Rimes și ne-am bucurat de fiecare moment. Copiii noștri sunt mari fani și au cântat împreună cu ea melodiile cunoscute. A fost o experiență minunată pentru toți și sperăm să mai participe și la alte ediții ale festivalului”
Grup de tineri din Târgu Neamț: ”Suntem aici pentru Irina Rimes! O iubim și a fost incredibil să o vedem live. Am cântat împreună cu ea și ne-am simțit ca și cum am fi făcut parte din spectacol. Ne-am făcut amintiri de neuitat și abia așteptăm următorul ei concert. Ne-am distrat maxim și la Voltaj, ne-am simțit ca și cum am fi fost la unul dintre cele mai mari concerte din viața noastră”.
Localnic din Ceahlău: ”Festivalul din acest an a fost deosebit. Totul ne-a făcut să ne simțim imediat în atmosfera de festival. Iar concertul Irinei Rimes a fost cu siguranță punctul culminant. A reușit să aducă o energie specială pe scenă și să facă legătura cu publicul. E frumos să vedem cum artiști de top vin aici și ne oferă asemenea spectacole”.
Cuplu din Bicaz: ”Am venit special pentru concertul Irinei Rimes și nu am fost dezamăgiți. Vocea ei live este impresionantă și atmosfera a fost incredibilă. Și spectacolul trupei Voltaj a fost plin de viață și ne-a făcut să ne bucurăm de fiecare piesă. Au fost pur și simplu extraordinari și a fost o încheiere spectaculoasă a festivalului. Ne-am simțit extraordinar și suntem bucuroși că am făcut parte din acest eveniment”
4 august: tradiții și tinere talente
Ultima zi a festivalului a fost dedicată promovării tinerelor talente locale și muzicii tradiționale românești.
- Ora 14:30: După-amiaza a fost deschisă de tinerele talente locale, care au impresionat publicul cu diverse momente artistice, cu muzică și dans. Acești tineri artiști au avut ocazia să își demonstreze abilitățile și să câștige inimile spectatorilor.
- Ora 18.00: Sorin Filip a urcat pe scenă cu un repertoriu de cântece tradiționale, reușind să creeze o legătură specială cu publicul și să reînvie spiritul autentic românesc.
- Ora 19.00 a adus pe scenă pe Călin Brăteanu, un artist apreciat pentru contribuțiile sale la muzica populară românească.
- Ora 20.00: Angelica Flutur a încheiat festivalul într-o notă înaltă, cu o prestație captivantă și emoționantă. Ea a prezentat un repertoriu bogat de cântece populare, aducând în fața publicului melodii tradiționale din Bucovina. Concertul său a fost nu doar o încheiere potrivită a festivalului, ci și un omagiu adus culturii și tradițiilor românești.
Alexandru ANDRIEȘ
