Leonard Martinaș este șeful de promoție al profilului umanist la Colegiului Național “Roman Vodă”, media anilor săi de liceu fiind 9,90. Se simte de la prima interacțiune că are o înclinație către literatură din ușurința cu care folosește cuvintele și în cursivitatea cu care vorbește. Leonard se consideră “un tânăr obișnuit, cu pasiuni și preocupări obișnuite asemeni oricărui alt tânăr, însă poate uneori am o altă viziune asupra lumii în care trăim cu toții. Cum am spus și în discursul din cadrul cursului festiv, oricare dintre colegii mei de generație ar fi putut fi în locul meu, pentru că sunt convins de faptul că vom avea un viitor strălucit, dar câteva detalii vor face mereu diferența”. A ales mai departe o carieră în turism, din pasiune și pentru că este mândru de România și vrea să-i arate frumusețile naturale, oamenii și tradițiile lumii întregi.
Părinții – eroii din spatele propriilor rezultate
Calm, ambițios, un tânăr pe care te poți baza, și-a făcut familia mândră prin modul în care și-a însușit din educație tot ceea ce putea să-i cizeleze mai bine caracterul. Are un frate cu doi ani mai mic care a ales realul, matematică-informatică, la Liceul Tehnologic “Vasile Sav” din Roman. Pentru Leonard familia lui este una specială, părinții fiind întotdeauna alături de el și de fratele său, ajutându-i, susținându-i: “Pentru mine și fratele meu părinții sunt persoanele cărora le datorăm totul, pentru că știm că fără strădaniile lor nimic din ce avem astăzi nu ar fi fost posibil. Respectul nostru pentru ei crește și mai mult pentru că știm că sunt persoane simple, care au cunoscut perioade mult mai dificile decât ne-am putea imagina noi vreodată, însă sunt persoane cu foarte mult bun simț pe care s-au străduit și pe care consider că ni l-au transmis și nouă. Tata lucrează în domeniul construcțiilor, în timp ce mama este casnică, și chiar dacă pare că domeniile lor de activitate sunt foarte comune, pentru noi toată munca lor va rămâne cel mai special lucru de care am avut parte vreodată. Nu pot să spun cine m-a influențat cel mai mult din familie, pentru că atât mama, cât și tata au aceeași influență asupra mea și asupra fratelui meu. Nu putem să-i privim altfel decât ca pe niște adevărate modele de perseverență și bunătate, recunoscători fiind de tot suportul lor și de cărămida zidită la baza viitorului nostru”. Cu dragostea și respectul pe care le are pentru părinții săi, Leonard îi numește “adevărați eroi”, pentru efortul pe care îl fac zi de zi pentru a le oferi cele mai bune condiții să se dezvolte. S-a născut și a copilărit în satul Pildești, comuna Cordun, în apropiere de Roman. Acolo a urmat școala primară și gimnaziul, după care a luat admiterea la Colegiul Național “Roman Vodă”, pe care l-a absolvit cu brio în această vară. “În toți acești 12 ani de studiu am acumulat foarte multe, de la informații elementare și vitale, până la lucruri care mi-au conturat profund caracterul și personalitatea, toate acestea făcându-mă persoana care sunt astăzi. Totodată, acești ani au venit cu participarea mea la olimpiade și concursuri școlare, însă în afară de câteva distincții la nivel județean și național nimic ieșit din comun nu s-a întâmplat”, spune Leonard, cu modestie.
Modelele care l-au inspirat și clădit ca om!
Își admiră și respectă profesorii pe care îi consideră exemple pentru el și pentru foștii colegi de clasă: “Din punctul meu de vedere, meseria de profesor este una dintre cele mai frumoase și rodnice meserii care pot exista. De când eram copil priveam cu admirație și respect cadrele didactice care au contribuit la modelarea personalității mele. De cele mai multe ori vedeam în acestea adevărate modele, demne de urmat. Consider că fiecare profesor cu care am interacționat a avut rolul său benefic. Cu toți pot spune că am avut o relație bună, simțind de fiecare dată susținerea necondiționată venită din parte lor. De foarte multe ori am asistat la discuții care vizau acestă chemare didactică, iar concluzia era aproape mereu aceeași și anume că pentru a fi un profesor bun ai nevoie de câteva calității speciale printre care cele mai importante ar fi: răbdarea, empatia, dăruirea cât și capabilitatea de lucra în echipă, căci consider că elevul și profesorul ar trebui să formeze o echipă. Toate aceste calități le-am întâlnit în profesorii pe care am avut avantajul să-i întâlnesc și cărora le sunt mai mult decât dator cu mulțumiri pentru tot sprijinul acordat, atât mie, cât și colegilor mei”.
Leonard a găsit în mulți dintre profesorii cu care a lucrat în școală modele demne de urmat, de aceea îi este greu să se limiteze la doar câțiva dintre ei. “Odată cu vârsta, lista modelelor se îmbogățește, căci găsim noi personalități care ne pot inspira și motiva să ne ducem planul la bun sfârșit. Pentru că ar fi fost foarte greu să mă limitez la unul singur am să povestesc, fără a urma vreo ierarhie, despre mai multe persoane pe care le admir cu adevărat și consider că sunt modelele mele. Sandu Stermin este profesorul de la care am înțeles cât de important este să explorăm lumea înconjurătoare în toate aspectele ei. Am să continui cu Tiberiu Ușeriu care prin exemplul său ne demonstrează că prezentul este ceea ce contează cu adevărat, iar trecutul poate fi învins doar prin propriile gânduri și acțiuni. Ceea ce a reușit să facă Tiberiu Ușeriu și ceea ce face în continuare în cadrul Asociației «Tășuleasa Social» este de-a dreptul uimitor, dar ceea ce este și mai fascinant este că pentru mulți oameni acțiunile acestuia depășesc cu mult granițe raționalului. Următorul pe listă este Dragoș Pătraru, de la care am putea înțelege cu toții cât de importantă este implicarea în comunitate a fiecăruia, căci micile schimbări stau la baza unei societăți în care toată lumea s-ar putea simți chiar ca acasă. Și nu în cele din urmă nu am cum să-l uit pe Kobe Bryant. Acest om a fost cu totul altceva, modul său de a fi și mentalitatea sa m-au condus să înțeleg cât de importante sunt disciplina, motivația și perseverența. Prin exemplul său am înțeles că nu ar trebui niciodată să țintesc spre perfecțiune instantă, ci că progresul, cât de mic ar fi, dar constant, are să mă conducă la cea mai bună versiune a mea în fiecare zi”.
De la “National Geographic” la o carieră în turism
După ce a terminat liceul, cu cea mai bună medie la profilul umanist, a luat Bacalaureatul fără problemele și admiterea la Facultatea de Geografie din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. “De acest domeniu mă leagă o pasiune nemărginită. Printre primele mele amintiri, pe care le revăd și astăzi clar, se numără acele momente din copilărie în care urmăream fascinat documentarele postului National Geographic sau în care răsfoiam cu mare atenție paginile revistei Terra. Vreau ca în viitor să urmez o carieră în turism, iar pentru început mi-aș dori ca acesta să fie în țara noastră, pentru că știm cu toții potențialul neexploatat încă al zonelor din România. Sper ca și alți tineri să considere România locul pentru care ar trebui să ne zbatem, iar într-un final să ajugem să schimbăm lucrurile în bine”. Vorbind despre pasiunile sale, Leonard consideră alergatul mai mult decât un simplu exercițiu fizic: “Cu fiecare pas, simt cum îmi eliberez mintea de stres și mă focusez la drumul pe care trebuie să-l parcurg. În acele momente, mă simt liber și plin de energie, uitând de toate grijile cotidiene. Fiecare alergare este o provocare personală, o oportunitate de a-mi testa limitele și de a-mi îmbunătăți performanțele. Îmi place senzația de euforie care vine după o alergare lungă, când corpul meu este obosit, dar sufletul meu este încântat. Alergatul îmi oferă o perspectivă nouă asupra vieții, învățându-mă să fiu perseverent și disciplinat”. Toleranța, compasiunea și grija pentru cei aflați la nevoie, învățate din familie, l-au făcut să se implice activ în mai multe acțiuni de voluntariat. De mai bine de 10 ani face parte din Organizația Națională ”Cercetașii României”, unde a învățat cât de importantă este comunicarea și implicarea în comunitate: “Cercetășia are la bază câteva principii clare precum educația prin joacă. Ei bine, prin acesta idee, eu și alți tineri încercăm să ajutăm copiii să înțeleagă mai bine lumea ce îi înconjoară, lăsând-o puțin mai bună decât au găsit-o, după cum spunea și fondatorul cercetășiei Robert-Baden Powell”. Leonard definește liceul drept “o perioadă de creștere personală și academică, plină de experiențe valoroase și provocări care m-au modelat în persoana care sunt astăzi”.
Angela CROITORU