Proprietarul terenului și clădirilor rămase din fostul colos industrial, cunoscut drept fabrica de hârtie și carton “Comuna din Paris”, a început în acest sfârșit de vară demolarea. Firma de construcții SC Ștef Edil CDP SRL intenționează să construiască un complex rezidențial pe locul încărcat de istorie modernă al fostei fabrici de mucava.
Conceptul de patrimoniu tehnic și industrial, legiferat parțial printr-o lege dată în urmă cu 16 ani, Legea nr. 6/2008 privind regimul juridic al patrimoniului tehnic și industrial, (dar care nu a avut niciodată norme de aplicare!!!), există doar pe hârtie. Între timp mai tot ceea ce însemna industrie a fost vândut, demolat, distrus, fără a pune mare lucru în loc. Aceeași poveste se repetă și în cazul fabricii Petrocart, fosta “Comuna din Paris”.
Încercarea de a salva o parte din patrimoniul industrial
Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Neamț, prin directorul Rocsana Josanu, a făcut o serie de demersuri în urmă cu doi ani, în momentul în care s-a anunțat noul proprietar. La momentul respectiv, “Mesagerul de Neamț” publica un amplu material pe această temă, atrăgând atenția tocmai asupra nepăsării de care dau dovadă statul român și autoritățile locale în acest caz (materialul integral aici ).
Rocsana Josanu încerca atunci, în 2022, prin demersurile făcute la Institutul Național al Patrimoniului (INP), să păstreze măcar o parte din clădirile istorice aflate sub amenințarea demolării. Acestea ar fi trebuit să fie clasate ca aparținând patrimoniului tehnic și industrial și să fie salvate, adică integrate în ceea ce se intenționa a se construi în locul fabricii. A identificat o serie de construcții industriale (vezi slide foto) care au aparținut fostei fabrici de Hârtie și Mucava ”Comuna din Paris” (Petrocart) și a încercat să împiedice desființarea lor. “Din cauza lipsei elaborării normelor de aplicare a Legii nr. 6 /2008, încadrarea juridică s-a făcut greșit și procedura a trebuit să fie anulată. Conducerea INP București a refuzat să trimită specialiști atestați în teren pentru evaluarea imobilului”, precizează Rocsana Josanu, directorul DJC Neamț într-un material prezentat în Colegiul Prefectural de săptămâna trecută.
INP a răspuns pozitiv în primă fază, urmând să trimită un expert care să identifice, în cadrul unei vizite pe teren împreună cu reprezentanți ai noului proprietar și ai DJC Neamț, clădirile care pot fi clasate astfel. DJC trebuia să anunțe proprietarul despre aceste intenții, numai că în momentul în care a făcut acest lucru impunând o serie de interdicții în legătură cu demolarea, firma de construcții a dat în judecată imediat Direcția pentru Cultură și ministerul cerând anularea interdicțiilor și pretinzând plata unor daune financiare substanțiale în caz contrar.
Niciun expert nu a mai ajuns în Piatra-Neamț, iar DJC Neamț, care risca să plătească despăgubiri fără a reuși să împiedice demolarea, a renunțat. Asta după alte adrese trimise către INP care a răspuns, într-un târziu, pretinzând că există o serie de “nereguli grave” în documentația cu privire la identificarea riscurilor.
În mai anul acesta, Primăria Piatra-Neamț a emis autorizația de demolare (vezi foto!).
Autorizația de demolare vizează corpurile de clădire C2-C8 și C10- C18 din Bulevardul Decebal, adică mai toate clădirile fostei fabrici. Actualul proprietar, SC Edil Ștef CDP SRL, este aceeași firmă care, întâmplător sau nu, face parte din asocierea care lucrează pe întârziatul coridor de mobilitate Traian-Decebal.
Deja aproape un sfert dintre clădirile fabricii au fost demolate, urmează și celelalte.
…”Ar mai fi putut fi salvat de acolo un turn și un fronton, dar proprietarul a spus că nu le poate păstra. Noi am încercat, dar din păcate nu am reușit să găsim colaboratorii care să ne susțină demersul”, spune cu amărăciune în glas Rocsana Josanu.
Documentația pentru a construi aici un complex rezidențial este destul de înaintată. Urmează ca proprietarul să solicite modificarea Planului Urbanistic Zonal din zona A2 industrial în zonă mixtă pretabilă construirii de clădiri rezidențiale, spații comerciale, birouri, clădiri pentru diferite servicii. “În acest moment, documentația se află în faza de consultare, a obținut avizul de oportunitate. Următorul pas va fi obținerea hotărârii de consiliu local prin care să fie modificat PUZ-ul din A2 industrial în zonă mixtă”, a precizat arhitectul șef al orașului, Andrei Ciubotaru.
Teoretic, există posibilitatea ca aleșii locali, într-un moment de mândrie patriotică locală, să se opună prin vot modificării PUZ-ului. Lucru puțin probabil.
Angela Croitoru
