Nemțenii în vârstă, nedeplasabili, cu dizabilități mentale grave ajung să plătească medicilor psihologi și psihiatri onorarii cuprinse între 2.500 și 3.000 de lei pentru a putea beneficia în continuare de indemnizația pe care o primesc prin serviciile sociale. La o primă aproximare, în Neamț vorbim despre o afacere care se situează undeva între 2,5 și 3 milioane de lei, bani plătiți de cei aproximativ 1.000 de nemțeni, ajunși la o vârstă venerabilă și care suferă de diferite afecțiuni mentale și nu își mai pot administra singuri gospodăria și banii. Într-o astfel de situație, de regulă copiii celui bolnav sau soțul/soția sunt nevoiți să ceară instanței de judecată pe raza căreia se află domiciliul persoanei cu dizabilități decăderea din drepturi pentru propria protecție și acordarea tutelei speciale rudei care se va ocupa de administrarea banilor și a gospodăriei. Cum s-a ajuns în această situație? Prin modificările legislative apărute în ultimii doi ani.
Un ordin îi trimite din nou la medic!


La mâna medicilor
Medicii respectivi au contract cu CAS Neamț, și prin același ordin menționat mai sus se spune că “Furnizorii de servicii medicale (medicii- n.r.) aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate medicale nu încasează sume pentru documentele necesare evaluării și reevaluării medicale și psihologice în vederea încadrării în grad de handicap, precum și în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire eliberate potrivit domeniului de competență, în urma serviciilor acordate”. Informație certificată și de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate care ne-a pus la dispoziție și o listă cu medicii din cele două categorii de specialități care au contract. Este vorba despre 19 medici psihiatri și psihologi din Piatra-Neamț, 8 medici din Roman și 2 din Târgu-Neamț. Cu alte cuvinte, acești medici sunt OBLIGAȚI prin acest ordin să presteze aceste servicii FĂRĂ A PRETINDĂ DE LA PACIENȚI sau de la APARȚINĂTORII acestora SUME SUPLIMENTARE. Vă punem la dispoziție lista cu cei 29 de medici specialiști:


“E scump, dar dacă vrei să mai primească mama indemnizația…”
Banii cu care aparținătorii cumpără o serie de medicamente, care nu se dau gratuit sau compensat, că nu se mai încadrează în sumele respective, pampers, alimente și cam tot ceea ce au nevoie acești oameni ajunși la pat, în imposibilitatea de a se mai mișca sau îngriji singuri, ajung, cel puțin pentru o lună dacă nu două (rămâne la aprecierea medicului respectiv) să fie plătiți unor medici. Medici care se presupune că au fost deja plătiți de statul român pentru aceste servicii, în virtutea contractului cu CAS prin care sunt decontate unele servicii medicale. Vorbim despre mame, tați sau frați la o vârstă înaintată, care suferă de demență Alzheimer, schizofrenie, retard mintal sever, etc, ca urmare a agravării altor suferințe cronice.
Operațiunile de casă din țara noastră sunt, încă, reglementate de Decretul nr. 209/1976, emis de Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România. De ce vorbim despre acest decret? Pentru că, potrivit acestuia, prin casierie se eliberează bani doar beneficiarului și/sau reprezentatului legal al acestuia. Conform codului civil, reprezentant legal înseamnă persoană care e curator, are procură sau tutelă, în funcție de caz. Ceea ce înseamnă că pentru părintele căzut la pat, fiica nu poate ridica indemnizația de handicap dacă nu are curatelă sau tutelă. Casierul de la serviciile sociale nu poate face acest lucru pentru că, cel puțin o dată pe an Curtea de Conturi efectuează un control financiar riguros și sumele plătite fără un astfel de document legal în spate pot fi imputate. Pe baza tutelei, reprezentantul legal al persoanei cu handicap poate deschide un cont bancar la care să fie administrator și să scape astfel de mersul la casieria serviciului social. Printre cei care vin și, uneori, formează cozi la ghișeul de unde se ridică acești bani, vezi multe persoane cu probleme medicale, unii cu butelia de oxigen după ei.
“Că e caniculă, că plouă, că e ger, acești oameni vin să-și ridice banii. Domnului cu butelia de oxigen îi este foarte greu să stea la rând. Dar, nici nu are prioritate pentru că toată lumea e cu probleme medicale. Dintre persoanele cu handicap grav sunt multe nedeplasabile, cu probleme motorii. Și atunci, notarul public, prin statutul lui, este obligat să meargă acasă să-i semneze procură. Și deplasările, să știți că nu costă foarte mult. De exemplu, un notar ia undeva la 50 de lei deplasarea. Și sunt notari care nu iau bani pentru chestia asta. Dacă sunt în circumscripția aia, la două blocuri distanță, dacă vorbiți cu notarul care e efectiv pe zonă, nu vă ia bani”, spune Elena Alexandru, casier la Direcția de Asistență Socială Piatra-Neamț.
Obținerea prin intermediul instanței a tutelei durează între 6 luni și 2 ani. Statistic, în Neamț erau în luna august a acestui an 6.678 de persoane cu handicap din care cel puțin 10% se află la pat, cu handicap grav nerevizuibil. Ceea ce înseamnă, cu alte cuvinte, aproximativ 700-800 de dosare de tutelă, deci undeva la 2,4-2,5 milioane de lei, bani care ajung în buzunarele celor 29-30 de medici psihologi și psihiatri din Neamț. Adică, o medie de 86.000 de lei, bani siguri. “Dar… dacă vrei să mai ia mama indemnizația, plătești!”
Angela CROITORU





Un comentariu
Dar psihologii și psihiatrii lui Pește, care iau de două ori bani, nu tot bătrâni și nevolnici vor ajunge? Au impresia că sunt nemuritori, îi va ocoli decrepitudinea?