Alegeri prezidențiale și referendum în Republica Moldova

Alegeri  Moldova

Cetățenii din Republica Moldova sunt chemați astăzi să-și aleagă președintele și să-și exprime voința dacă aderarea la UE ar trebui să fie considerată un obiectiv strategic în Constituția țării, o măsură care ar îndepărta țara de Rusia din punct de vedere politic. Favorita alegerilor prezidențiale este Maia Sandu, care candidează pentru un al doilea mandat împotriva unui grup de candidați, în majoritate pro-Kremlin. Ambele scrutine au loc pe un  fond tensionat, bazat pe suspiciunile de amestec al Rusiei,  care, spun autoritățile, au dovezi de cumpărare de voturi, dezinformare şi încercări de destabilizare, chiar dacă Moscova a negat acuzațiile.

Scrutinul se deschide la ora 7:00 și se închide la ora 21.00 în cele 2.221 de secții de vot, unde sunt aşteptaţi la urne 3,3 milioane de alegători. În timp ce în Chişinău sunt peste 300 de secţii de vot, 30 de secţii sunt pentru regiunea transnistreană, iar în diaspora sunt organizate 234 de secţii de vot. În premieră, în unele ţări s-a putut vota prin corespondenţă. În România, se poate vota în 16 secţii, dintre care trei în Bucureşti.

În regiunea de dezvoltare Nord-Est a României cetățeniii moldoveni pot vota la în 4 secții, după cum urmează:

 Iași – Casa de Cultură a Studenților, str. Vasile Conta nr. 30;

Iași – Școala primară Gheorghe Asachi, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt

nr. 64;

Suceava – Universitatea “Ștefan cel Mare Suceava”, str. Universității nr. 13;

Bacău – Universitatea “Vasile Alecsandri”, Calea Mărăşeşti nr. 158;

Cetăţenii moldoveni pot vota cu buletinul de identitate valabil sau cu paşaport valabil sau expirat.

Alegeri Moldova – CONTEXT :

Alegerile din Republica Moldova au loc într-un climat politic tensionat, accentuat de influențele externe și de polarizarea internă între susținătorii integrării europene și cei care favorizează relații mai strânse cu Rusia. Maia Sandu, care a câștigat popularitate datorită eforturilor de reformare a justiției și luptei împotriva corupției, reprezintă speranța forțelor pro-europene. De cealaltă parte, candidații pro-Kremlin încearcă să capitalizeze pe sentimentele tradiționale proruse și pe temerile legate de deteriorarea relațiilor economice cu Moscova în urma apropierii de UE.

Referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană, de asemenea, atrage o atenție deosebită, având în vedere implicațiile sale pe termen lung asupra politicii externe a țării. În cazul în care aderarea va fi înscrisă în Constituție ca obiectiv strategic, aceasta ar putea cementa orientarea pro-occidentală a Moldovei și ar reduce semnificativ influența Rusiei în regiune. Totuși, îngrijorările legate de posibile fraude electorale și dezinformare afectează încrederea în procesul electoral.

Cu o diaspora numeroasă, votul cetățenilor moldoveni din afara țării, în special din România și alte state europene, ar putea juca un rol crucial în determinarea rezultatului final. Secțiile de vot organizate în România reflectă legătura strânsă dintre cele două țări, iar prezența la vot a moldovenilor din diaspora ar putea fi decisivă.

(V.B.)