Anul electoral 2024 se apropie de final dar dacă cineva credea că surprizele s-au terminat, s-a înșelat. Inițial, a părut că această campanie prezidențială va fi mult mai liniștită față de ceea ce am avut parte în 2020 sau 2016. Surprinzător pentru neavizați, Curtea Constituțională a României a intrat cu toată forța în fenomen și acum este acuzată direct că a făcut un joc electoral în folosul unui partid, cel care are și cei mai mulți judecători pe care i-a trimis în complet, PSD-ul lui Marcel Ciolacu. La această oră nu mai este o noutate: din maldărul de contestații ale candidaților, Curtea a invalidat doar candidatura Dianei Șoșoacă. La fel ca la multe alte scrutinuri, mai mulți candidați la prezidențiale au fost contestați. O formalitate în mod normal, care, în afara unor cazuri în care era apăreau probleme tehnice semnalate de Biroul Electoral Central (număr de semnături sau probleme cu listele de semnături depuse) nu producea nici un efect. Nu și de data aceasta. Personajul Șoșoacă a primit o lovitură de la CCR, dar și o promovare la care nici nu ar fi putut spera în urmă cu doar o săptămână.
Motivarea Curții Constituționale
„În ședința din 5 octombrie, Curtea Constituțională a admis, cu majoritate de voturi (5 din cei 7 judecători prezenți la ședință) contestațiile formulate de doamna Amalia Bellantoni și domnul Mihai Gheorghe Ursa și a anulat Decizia Biroului Electoral Central nr. 18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei Diana Iovanovici‐Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024”.
Motivarea a venit două zile mai târziu și a provocat noi reacții de indignare. Majoritatea care a decis excluderea Dianei Șoșoacă vorbea despre „o conduită sistematică, persistentă și îndelungată menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român și ale garanțiilor acesteia, respectiv apartenența României la structurile euroatlantice. Îndemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituției reprezintă un atac frontal la ideile și principiile democratice și la ordinea constituțională”.
Opinia separată în decizia CCR este scrisă de judecătoarea Laura Iuliana Scântei. Ea a opinat că „în ordinea constituțională și legală, inclusiv în jurisprudența Curții, drepturile electorale pot fi interzise doar în situațiile expres si limitativ prevăzute de Constituție”.
Dar, dincolo de motivare rămâne decizia… definitivă, care nu poate fi atacată: un candidat la prezidențiale a fost exclus din cursă, în urma unei decizii a unei instanțe formată din oameni numiți și nu aleși.
Prima reacție a Dianei Șoșoacă: indignare, acuzații și conspirații
Într-o intervenție live care a durat aproape șase ore, transmisă pe mai multe rețele sociale și urmărită de mii de oameni, lidera S.O.S. a criticat în termeni extrem de duri decizia CCR. Principala acuzație a fost că CCR a făcut jocurile pentru PSD, care ar dori o confruntare în turul II al alegerilor prezidențiale între Marcel Ciolacu și George Simion. Asta în ideea repetării unui scenariu din 2020 când Ion Iliescu îl învingea categoric pe Corneliu Vadim Tudor.
Acea transmisiune în care a fost prezentă Diana Șoșoacă, dar și alți membri importanți ai S.O.S. România a arătat și o parte din problemele cu mesajele transmise din partea formațiunii politice. În afara de atacurile politice normale și așteptate, au fost și teorii ale conspirației legate de faptul că „evreii au acționat împotriva României”. Au fost chiar mai multe derapaje în acest sens și probabil că acuzațiile de antisemitism la adresa doamnei Șoșoacă se vor înmulți în următoarea perioadă. Plus o omagiere fără echivoc a Mișcării Legionare: „Nu pot să spun decât trăiască legiunea și Căpitanul care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum. Rușine tuturor”, a spus Diana Șoșoacă, într-un live susținut pe contul de socializare al prietenului său, Luis Lazarus.
Reacțiile din politica românească
Formațiunile politice din România au avut reacții previzibile la decizia CCR: au criticat precedentul, situația, dar au avut grijă să se delimiteze de persoana Dianei Șoșoacă și de discursul acesteia.
Nicolae Ciucă a criticat în principal PSD și a avertizat despre pericolul ca social-democrații să controleze „TOT: Președinția, Parlamentul, Guvernul, Curtea Constituțională”.
O reacție similară a venit și din partea Elenei Lasconi: „De doamna Șoșoacă mă despart multe, nu vedem lumea cu aceeași ochi, dar dreptul unei femei de a intra în arena politică nu poate fi îngrădit cu chichițe legislative. Cine va fi următorul președinte al României trebuie să stabilească alegătorii”.
Președintele AUR, George Simion a lansat, de asemenea acuzații la adresa PSD și a Curții Constituționale postând pe o rețea de socializare: „Orice român are dreptul constituțional de a candida și de a fi ales. Nicio instituție nu îi poate lua acest drept. Aștept motivarea CCR pentru o decizie fără precedent. CCR trebuie depolitizată. Marcel Ciolacu nu trebuie să ajungă președintele țării, altfel toată puterea ajunge pe mâna PSD”.
De cealaltă parte, Marcel Ciolacu s-a limitat la a atenționa asupra importanței deciziei CCR. „Hotărârea CCR în cazul doamnei Diana Șoșoacă pare, la prima vedere, în lipsa unei motivări, disproporționată în raport cu principiul democratic fundamental de a alege și de a fi ales. (…) Consider că CCR trebuie să prezinte rapid motivarea care a stat la baza acestei hotărâri și aceasta să conțină argumentele legale și constituționale puternice. Altfel, vorbim de o vulnerabilitate a sistemului democratic din România care va impune o discuție serioasă în societate cu privire la necesitatea unei ample reforme a Curții Constituționale”.
Reacții din Neamț
Președintele ales al Consiliului Județean Neamț, Daniel Harpa s-a rezumat la a reposta pe pagina sa de socializare mesajul transmis de candidatul PSD la prezidențiale, Marcel Ciolacu.
Din partea PNL, reacții au venit din partea senatorului Eugen Nazare Țapu și a președintelui PNL Neamț, Laurențiu Leoreanu.
„Democrația din România a fost amputată, pus și simplu pentru că CCR și-a depășit, în opinia mea, atribuțiile. Rolul de a sancționa politicieni aparține cetățenilor, nu Curții Constituționale. Mă despart foarte multe de doamna Șoșoacă, dar aici e vorba de apărarea dreptului de a alege și de a fi ales”, menționează Eugen Țapu Nazare.
Laurențiu Leoreanu a atras atenția și asupra unui paradox: „nu este aptă de a candida la prezidențiale, dar la europarlamentare a fost aptă de a candida”.
Iulian Bulai, deputatul USR, a postat: „Marcel Ciolacu și PSD joacă poker la CCR: exclud pe Diana Șoșoacă din cursa pentru Cotroceni pentru a-i face loc lui Simion în turul doi. Că altfel are emoții Marcel – îl bate Elena Lasconi în turul doi. PS: Șoșoacă rămâne omul rușilor și al intereselor obscure împotriva României, dar într-o democrație adevărată viitorul țării este decis de către votanți, nu de fabricații ale unor instituții capturate de către partidul stat – PSD”.
Sorin Lavric, senator AUR: ”Decizia CCR (Curtea Constituțională a României) de a o împiedica pe Diana Șoșoacă de a candida la alegerile prezidențiale este mai mult decât o gafă juridică; este un abuz al cărui dedesubt politic nu-l cunosc deocamdată. Oricum, de la judecătorii CCR aștept o motivație temeinică în privința acestui abuz. Fără o asemenea motivație, judecătorii vor fi bănuiți că au ascultat de ingerințe extrajuridice (fie din partea serviciilor secrete, fie din partea partidelor care i-au numit în funcție: PSD, PNL, UDMR). Nu am nici un motiv să o privesc cu simpatie pe Diana Șoșoacă, dar nu mă pot împiedica să categorisesc decizia CCR ca fiind un inabil act discreționar.”
Precedentul Șoșoacă
De ce este greu de digerat decizia Curții Constituționale pentru politicieni, nu neapărat pentru populație? Pentru că se creează un precedent care poate fi folosit împotriva oricui. O acuzație de anticonstituționalitate nu este greu de scos dintr-un context și practic nu va exista un candidat care să nu poată fi prins. Dacă ne raportăm doar la posibila acuză adusă șefei S.O.S., de simpatie fățișă față de Rusia, aici putea intra și George Simion. Care chiar are interdicție de a intra în două țări aliate ale Românei, sub suspiciunea că ar colabora cu serviciile secrete rusești, acuzație pe care candidatul AUR a respins-o. Mai mulți candidați la prezidențiale din România au luat legătura cu ambasade străine, mai mult sau mai puțin prietenoase cu România. Important este că acuzațiile nu sunt condamnări, prezumția de nevinovăție primează, chiar dacă personajul nu este agreabil.
Decizia CCR este atât de importantă nu pentru că exclude un candidat de la prezidențiale. Diana Șoșoacă este un personaj controversat, dar este europarlamentar, ales și confirmat la Bruxelles. Că nu poate fi candidat în România este șocant. Precedentul pe care CCR îl stabilește acum este unul foarte periculos.
În loc de concluzii
Decizia CCR rămâne definitivă și executorie. Dar perioada în care se spunea că deciziile Curții Constituționale nu se discută, ci se execută se pare că s-a cam terminat. Implicarea CCR pe scena politică la acest nivel este foarte posibil să ducă la o reformă a acestei instituții, care nu este la prima decizie controversată în ultimii ani.
Vlad BĂLĂNESCU
Un comentariu
Mărul otrăvit aruncat pe caldarâm poate ateriza în farfuria celui ce l-a aruncat. Cu o singură condiție: cei care-l găsesc să nu muște din el și să ia bine azimutul, la parlamentare.