O discuție cu istoricul și analistul politic Anatol Țăranu, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia, este o adevărată lecție de istorie și de politică. Domnia sa a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu la Chișinău, la ceas de seară, și nu a ocolit subiecte delicate, mai ales din perspectiva faptului că situația din țara vecină este deosebit de agitată. Vecinătatea cu Rusia, războiul din Ucraina, alegerile, situația Tiraspolului, par lucruri imposibil de gestionat în acest moment, când și Uniunea Europeană presează pentru o decizie rapidă care să încline balanța geo-strategică în zonă.
„Societatea din Moldova este divizată în două: pro UE și pro Rusia”
– Care este actuala situație geopolitică a Republicii Moldova?
Republica Moldova este o republică profund divizată pe interior, iar această stare există în întreaga istorie a acestui stat divizat. Divizarea este de ordin geopolitic. Ceea ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova este și datorită faptului că ne aflăm în campanie electorală și ne așteaptă alegerile prezidențiale și referendumul de importanță majoră privind viitorul țării noastre. Societatea este divizată în două părți egale, între adepții orientării spre civilizația europeană și cei de orientare euroasiatică, adică spre Rusia. Pe 20 octombrie se va decide care dintre aceste două părți ale Moldovei vor decide politica Moldovei în viitorul mandat. Rezultatul alegerilor prezidențiale și ale referendumului va determina în mare măsură inclusiv și rezultatul alegerilor parlamentare din vara anului viitor.
– Ce așteptări are societatea de la alegerile prezidențiale de anul acesta? Și ce așteptări aveți dv. personal?
Depinde foarte mult de cine va câștiga alegerile prezidențiale și cum se va finaliza referendumul. Dacă prezența la urne va fi sub pragul constituțional, va însemna un eșec pentru orientarea europeană a Republicii Moldova. Va fi un eșec total. Dacă va cădea referendumul, înseamnă că Maia Sandu va merge în turul doi cu un bagaj politic negativ, ceea ce ar putea influența rezultatul prezidențialelor. Eu nu m-aș încumeta acum să dau un pronostic despre cum se va finaliza referendumul și prezidențialele. Va depinde și de calitatea campaniei electorale pe care o vor avea principalii competitori, pentru că, pe segmentul europenist, s-a acumulat fenomenul de absenteism. Și asta se datorează faptului că actuala guvernare a avut o activitate defectuoasă pe interior și s-a acumulat acest sentiment de insatisfacție față de rezultatele politice pe care le-a înregistrat guvernarea în planul politicii interne. Pe plan extern suntem relativ bine.
– Cum ar putea influența Federația Rusă, dar și Uniunea Europeană alegerile prezidențile din Republica Moldova?
Republica Moldova este un stat care se găsește în spațiul informațional al Federației Ruse. Și de aici vin toate marile noastre nenorociri. Ceea ce ar trebui să fie un avantaj pentru românii moldoveni, care cunosc limba rusă, a devenit un mare dezavantaj pentru că devenim parte a spațiului informațional și devenim victime ale dezinformării care vine din Federația Rusă. Iar Federația Rusă este cointeresată, datorită politicilor pe care le promovează Putin. Ei acum sunt interesați spre refacerea Uniunii Sovietice, pe care o numesc Lumea Rusă. Iar Republica Moldova face parte din acest spațiu pe care îl revendică Rusia. Rusia face tot posibilul ca să mențină țara noastră în spațiul ei de influență geopolitică.
– Cât de eficientă este diplomația Republicii Moldova la ora actuală, în contextul geopolitic actual?
În ultimii ani a avut performanțe bune și acest lucru s-a demonstrat prin politicile europeniste. Din punct de vedere al deschiderii în plan internațional, niciodată nu am avut rezultate mai bune, din păcate. Și avem o relație foarte încordată cu Federația Rusă. Suntem într-o situație de mare primejdie care vine din partea Rusiei. Relația noastră externă în raport cu Rusia este una extrem de ineficientă.
– Dar despre relația cu România?
Mie personal, nu îmi place să vorbesc despre o relație externă a Republicii Moldova cu România. Realmente, noi facem parte din spațiul etnic-cultural românesc, chiar dacă guvernarea de la Chișinău nu vorbește răspicat despre acest lucru. O bună parte a populației Republicii Moldova, mă refer la segmentul românesc, nu conștientizează acest lucru. Conștiința națională în Republica Moldova, în momentul când noi am devenit stat independent, eu ca istoric o caracterizam ca o conștiință națională a epocii lui Tudor Vladimirescu. Noi ne-am oprit din dezvoltarea noastră identitară în 1812, când am fost rupți din spațiul românesc. Pe parcursul a 100 de ani de dominație țaristă, dar cel mai mult în anii de dominație sovietică, aici au fost promovate politici de deconstrucție identitară. A fost inoculată în mințile oamenilor teoria moldovenismului care este una distinctă de cea a românismului. A fi moldovean, înseamnă a nu fi român. De aici aberația că limba moldovenească este diferită de cea română. Da, sunt limbi înrudite, dar sunt diferite. Iar acest lucru a rămas întipărit în mințile oamenilor, în conștiința națională. După ce ne-am obținut independența, aici nu au fost promovate politici bine puse la punct, din punct de vedere al restabilirii adevărului istoric și identitar. Guvernările de la Chișinău, pe parcursul acestor 33 de ani au avut o politică identitară foarte ambiguă. Iar asta a dus ca astăzi, în societatea moldovenească, segmentul românesc să îl constituie 35-40% din românii moldoveni. Clasa politică de la noi este divizată după principiul geopolitic. O parte a clasei politice este orientată spre Europa, o parte nesemnificativă este orientată spre România, în sensul identitar, iar o altă parte este orientată spre Federația Rusă. Această disonanță identitară și geopolitică face din societatea moldovenească o comunitate care nu este capabilă să se concentreze în atingerea unui obiectiv comun. Suntem disonanți ca societate, suntem divizați în diferite segmente care nu găsesc un numitor comun de dezvoltare. De aici derivă toate nenorocirile noastre. Suntem o societate absolut lipsită de vlagă interioară.
„Răul cel mai mic pentru Moldova ar însemna ca Maia Sandu și PAS să câștige alegerile prezidențiale de anul acesta și cele parlamentare de anul viitor”
– Există o teorie nouă pe care o propagă o parte a societății: neutralitatea Republicii Moldova. Să aibă relații economice și politice și cu Uniunea Europeană, dar și cu Federația Rusă.
Este imposibil. Adică 3 milioane de moldoveni sunt mai deștepți decât toți vecinii care ne înconjoară? Adică să-i fraierim pe toți, să-i folosim pe toți și să ne facem interesele noastre, iar ei să ne felicite? Este o utopie și o teorie lipsită de substanță practică. Este mai degrabă o diversiune ideologică care încearcă să justifice dominația Rusiei în acest spațiu. Rusia este conștientă că nu mai poate domina Republica Moldova, așa cum o domina atunci când era în spațiul sovietic. Vor să fim un fel de vițelul bun, care înseamnă vițelul rus. Această teorie are clar o substanță pro-rusă.
– Ce ar însemna răul cel mai mic pentru Republica Moldova, în contextul alegerilor prezidențiale din 20 octombrie?
Răul cel mai mic ar însemna ca Maia Sandu și PAS să câștige alegerile de anul acesta și de anul viitor. Din păcate PAS nu este un partid unionist. El promovează politica identitară, politica moldovenească cu iz european. Însă moldovenismul a fost creat în laboratoarele Rusiei, pentru a justifica dominația imperială rusă în acest spațiu și a se propaga teoria că moldovenii nu sunt români. Problema e că moldovenii ruși nu vor să recunoască că ei sunt moldoveni. Pentru ei, cuvântul moldovean este mai degrabă un cuvânt de ocară. E o jignire. Niște țărani needucați și analfabeți. Noi rușii v-am adus la civilizație, așa se gândește în rândul comunității ruse de la noi. Principala meteahnă a actualei guvernări constă în faptul că a ignorat politica identitară în acești 4 ani. Cetățenii români din Republica Moldova sunt cei mai europeniști. Mai este o parte a cetățenilor care șovăie când vine vorba de Europa. Și apoi există un alt segment al populației care merge spre rusofilie. Dacă dorim ca în societatea noastră să domine orientarea geopolitică europenistă, Republica Moldova și societatea moldovenească trebuie să fie cu sufletul românesc. Cu cât mai mulți români, cu atât mai mulți europeni. Ceea ce actuala guvernare nu înțelege.
– A făcut România suficient pentru Moldova? S-a implicat suficient România, în privința susținerii aderării la UE și a sprijinului economic?
România nu a făcut tot ce e necesar pentru Moldova. Da, știm, există ajutorul economic pe care nu-l putem să nu-l apreciem. Însă unirea între cele două țări se va face doar atunci când românii își vor dori acest lucru. Pentru că eu nu văd și nu simt că România își dorește acest lucru. Cum să lăsăm ca românii de aici să decidă acest lucru, din moment ce se află într-un spațiu de influență informațională a Rusiei? Eu le-am propus acest lucru național-liberalilor de la guvernare, dar nu am fost ascultat. Le-am propus o formulă prin care se putea repeta experiența germanilor. Germania a reușit să contopească cele două Germanii, cea de est cu cea de vest. În Constituția Republicii Federative a Germaniei există articolul 23 care stipula că orice pământ german, în caz că dorește, este binevenit în Germania Unită. De ce în Constituția României nu apare un articol similar, în care să se specifice așa: Orice pământ românesc și unde locuiesc români, dacă doresc să fie parte a României, în conformitate cu Dreptul Internațional și Național, sunt bineveniți în România? Asta ar însemna un semnal foarte puternic pentru românii din Republica Moldova, că suntem așteptați acasă. Însă clasa politică de la București vorbește în felul următor: voi singuri trebuie să hotărâți. Este de neînțeles.
– Și care ar fi explicația pentru această atitudine?
E simplu. Peste 70% din români își doresc unirea cu Basarabia. Dar clasa politică din România preferă să lase basarabenii să decidă asta. Pentru că ei nu vor să intre în conflict cu Europa, pentru că Uniunea Europeană va spune că ea nu vrea să aibă un conflict cu Federația Rusă. Clasa politică de la București nu vrea să intre în conflict cu Bruxelles-ul, pentru că de acolo vin banii. Dacă o națiune nu este capabilă să-și realizeze unitatea sa națională, înseamnă că națiunea este în derivă. Unirea României cu Basarabia, indiscutabil va aduce probleme României. Ar fi un cost economic. Dar în același timp, asta ar duce în timp la o dezvoltare economică a României, prin venirea unor fonduri europene către Basarabia. După unirea celor două state, est și vest, Germania s-a transformat într-o locomotivă economică. Potențialul economic al Germaniei a crescut enorm după realizarea unirii celor două state. Astăzi, Germania domină economic Europa. Dacă clasa politică de la București s-ar concentra pe unire, Bruxelles-ul nu va avea încotro. Politicienii din România trebuie să spună la Bruxelles că nu este o națiune de mâna a doua și să întrebe de ce Germania a avut dreptul la unire, iar România nu are dreptul să se unească cu Basarabia. Însă politicienii români vin în Basarabia mai mult după voturi și nu după realizarea unității naționale. Și să vă mai spun ceva extrem de grav. În Constituția Republicii Moldova scrie că limba rusă este limba de comunicare interetnică. Este o nebunie. Acest articol este păstrat încă de pe timpul Uniunii Sovietice. Cum se poate ca într-un stat național, limba comunicării interetnice să nu fie limba de stat și să fie limba unui stat străin, a unei minorități, respectiv cea rusă.
– Ce efecte are războiul din Ucraina, asupra viații sociale, economice și politice din Republicii Moldova?
Războiul din Ucraina are influențe multiple asupra țării noastre. A divizat și mai mult societatea. Pe unii i-au făcut să susțină lupta Ucrainei, pe unii i-au făcut să susțină Rusia. Războiul din Ucraina a dus la o acutizare a problemelor economice, pentru că avem o criză economică, o criză energetică, inclusiv o criză identitară. Însă există și o parte pozitivă a acestui război. Dacă nu ar fi existat acest război, Republica Moldova nu ar fi avut niciodată calitatea de candidat la integrarea în Uniunea Europeană. După cum bine știți, la Chișinău au ajuns în ultima perioadă înalți oficiali și demnitari din țări europene.
„Rusia este o țară imprevizibilă. Este un popor nebun. Cu rușii trebuie să ai o poziție fermă”
– Și cum sunt privite aceste vizite de către clasa politică, dar și de către societate?
Aici, în Republica Moldova există două lumi paralele. Este această lume a politicienilor și a comentatorilor politici. Și mai este o lume absentă, care este atentă să găsească mâncare atunci când deschide frigiderul. Pentru cei din urmă, Tusk și alți oficiali europeni, care ne vizitează, nu le aduc mâncare. Iar asta este un mare pericol, pentru că masa populară nu este influențată foarte mult de aceste vizite, așa cum și-ar dori guvernanții.
– Cum vedeți viitorul Republicii Moldova, în cazul în care alegerile prezidențiale de aici vor fi pierdute de actualul președinte Maia Sandu, iar alegerile prezidențiale din SUA vor fi câștigate de Donald Trump?
Nu vreau să intru în zona speculațiilor, dar America este o superputere care va avea întotdeauna interese în orice colț al lumii. Tind să cred că republicanii vor fi și mai duri cu Rusia decât sunt astăzi. Cât îl privește pe Stoianoglo (principalul contracandidat al Maiei Sandu – n.r.), asta ar însemna că Rusia își va mări influența geopolitică din zonă, iar politicile Chișinăului în raport cu România se vor schimba dramatic, inclusiv și în raport cu Uniunea Europeană. Dar Rusia nu are cum să ne garanteze ajutoarele economice atât de necesare nouă. Republica Moldova este un stat asistat, 30% din bugetul nostru vine din extern. Din momentul apariției acestui stat, noi niciodată n-am avut integritate teritorială garantată. Noi am fost din momentul nașterii un stat teritorial divizat. Transnistria este în afara controlului Chișinăului. Noi, astăzi, după 33 de ani de existență, nu am recuperat decăderea economică din anii ‘90. Cu toate că, în această perioadă, a crescut PIB-ul de trei ori. Suntem un stat falimentar. Din cauza divizării identitare din interiorul societății moldovenești, cetățenii Republicii Moldova nu sunt capabili să înțeleagă care este interesul lor comun. Fiind un popor divizat, oricine poate să ne joace din punct de vedere geopolitic, și asta o face în primul rând Rusia. Suntem cea mai săracă țară din Europa, un popor oropsit și nenorocit, care nu mai știe cum să iasă din această situație. De aceea, în comentariile mele publice am spus: Republica Moldova va fi ori românească, ori rusească. Altă ieșire nu este.
– O curiozitate istorică, domnule ambasador. Mai poate redeveni Rusia un imperiu sau ce a fost cândva Uniunea Sovietică?
Cred că nu. Noi asistăm și acum la descompunerea pe mai departe a Imperiului Rus. Orice imperiu care se descompune nu este o acțiune pe timp scurt. Se întinde pe decenii. Descompunerea Imperiului Rus a început în 1917 și este un proces întreg. Atunci au ieșit Polonia, Finlanda, România. Apoi Stalin, prin politicile sale, a început să readucă aceste pământuri în cea ce s-a numit Uniunea Sovietică. În 1991, Uniunea Sovietică s-a descompus din nou. Apariția acestor state independente, nu este altceva decât efectul descompunerii Imperiului Rus. Acum Putin încearcă să creeze o acțiune de reflux, să aducă înapoi pământurile. Problema este alta. Rusia deține arme nucleare. Și vă pot spune că Rusia este o țară imprevizibilă. Și știu ce spun, pentru că cunosc Rusia, cunosc spiritul și mentalitatea rusească. Este un popor nebun. Cu ei trebuie să ai o poziție foarte fermă. Dacă o dată le dai un deget, a doua oară o să-ți muște mâna. Acum Occidentul are de rezolvat o problemă foarte serioasă. Dacă o să-i permită lui Putin să rămână în picioare și să continue ce a început, înseamnă că afluxul acesta de refacere a imperiului va continua mai departe. Asta nu înseamnă că, în timp, în perspectivă istorică, au și șanse. Nu. Imperiul acesta este condamnat. Pe perioadă scurtă istorică însă, pot face multe lucruri negative.
A consemnat Ciprian Traian STURZU
