Călin Georgescu nu este deloc un nume necunoscut în mediile politice din România. Acum o confirmă tot mai mulți dintre actorii care populează emisiunile electorale. A fost prezent în politica românească, dar niciodată în prim plan, deși a ocupat funcții importante și unele cu implicații pe termen lung. Deoarece se spune că este necunoscut pentru marea parte a alegătorilor, am extras câteva dintre reperele profesionale ale acestuia după 1990.
Prima funcție importantă a fost aceea de secretar general al ministerului mediului între 1987-1988. Apoi a fost director al Direcției de organizații Economice Internaționale între 2004-2005, la Ministerul Afacerilor Externe. În paralel, a coordonat proiectul ”Agenda Locală 21” pentru peste 40 de localități din România până în 2008. Între 2006-2012 a fost director executiv la Institutul de proiecte pentru Inovație și Dezvoltare, coordonând proiectul ”Reprofesionalizarea României”.
Între 2000- 2011 a fost director executiv la Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, apoi timp de doi ani a fost raportor special al ONU pentru efectele adverse ale transportului de produse și deșeuri toxice și periculoase asupra drepturilor omului. Este și cadru didactic asociat la Universitatea din Pitești.
Un candidat sărac și fără interese?
Câștigătorul primului tur la alegerile prezidențiale a fost obligat să depună declarație de avere și interese din care ar trebui să rezulte care sunt sursele sale de venit. O prima constatare se impune, candidatul nu pare foarte bogat, ba chiar putem spune că poate fi considerat sărac după standardele politicienilor români din partidele tradiționale.Nu și după ale românilor de rând.
În declarația de avere apare un teren achiziționat în 2022 în județul Brașov, în suprafață de 3.903 mp, din care deține jumătate. Exact același teren apare la rubrica clădiri, este greu de crezut că ar deține o clădire în suprafața respectivă. 
Candidatul are o mașină Toyota Yaris, cumpărată în 2022 și cam atât. Nu are bijuterii, obiecte de artă sau cult, colecții de artă și numismatică cu o valoare mai mare de 5.000 de euro.
La capitolul active financiare declară două depozite, ambele la OTP Bank, constituite ambele în 2021, unul de 100.000 și unul de 164.000 de euro. O rezervă importantă constituită probabil pe vremea când a lucrat în afară. Nu declară alte plasamente, investiții sau împrumuturi acordate dar nici datorii.
La capitolul venituri curente apare cel în calitate de profesor asociat în valoare de 72.000 de lei, plus încă 25.458 lei dintr-o sursă anonimizată. În dreptul soției nu apare nici un venit, dar apare o alocație pentru copii în valoare de 7.000 de lei. Și cam atât.
Cât privește declarația de interese ea nu are nici o rubrică completată, cu excepția celei de președinte al Asociației ”Pământul Strămoșesc”, ceea ce ar însemna că nu are ce declara în plus.
Programul propus de Georgescu
Site-ul Asociației ”Pământul Strămoșesc” arată și care este programul propus de candidat. 
După cum este definită în cadrul programului, piatra de temelie a sa este „Instaurarea statului suveranist-distributist și a unei societăți bazate pe democrația participativă în care Adevărul, Libertatea și Suveranitatea sunt axa de valori a dezvoltării României”. Cu îngăduință putem spune că este loc și de mai bine pentru a structura un program de o asemenea anvergură.
În ceea ce privește obiectivul major al programului, acesta este definit ca fiind „Întărirea statului și resuveranizarea persoanei”. Același document menționează că obiectivul strategic național al programului „Hrană, apă, energie” este de a „reda românilor prosperitatea, armonia, demnitatea și speranța într-un viitor al libertății reale, trăită în siguranță și pace (…) Românii vor avea motive întemeiate să își iubească țara și neamul și să fie mândri de trecutul, de prezentul și de viitorul lor”. Redăm câteva dintre direcțiile prezentate de Călin Georgescu.
PROGRAMUL „HRANĂ, APĂ, ENERGIE” PE ÎNȚELESUL TUTUROR
România dispune încă de avantaje competitive reale, care vor fi puse în
valoare de măsuri și de direcții de acțiune precise, bazate pe:
• valorificarea sustenabilă (responsabilă, de bun simț) și consolidarea
patrimoniului existent: natural (superior multor țări membre ale Uniunii
Europene), material, social și uman
• întărirea și garantarea regimului proprietății
• capitalizarea micului producător și susținerea piețelor locale
• încurajarea vocației și a creativității prin susținerea inițiativelor
antreprenoriale
• întărirea clasei de mijloc
• încurajarea și sprijinirea unor noi forme de proprietate productivă și a
formulelor asociative ”la firul ierbii”, motorul creării de locuri de muncă
stabile, sigure și corect remunerate
• producția de hrană curată, integrală
• renașterea micilor comunități sustenabile prin reînvierea spiritului de
încredere reciprocă, conlucrare și dăruire
• educație: omul integru și prețuirea, valorificarea și sprijinirea găsirii și
exprimării vocației
• producția de energie ieftină și abundentă, mai ales neconvențională
• legi și reglementări simple, pe înțelesul tuturor și funcționari devotați
care să asigure punerea și respectarea lor în practică
• redimensionarea sistemului politic și administrativ și simplificarea
sistemului de conducere a țării
• stabilitatea actului fiscal, taxe și impozite mici
• siguranța și stabilitatea monedei naționale
• eficiență: valoare adăugată mare cu un consum mic de resurse
• dezvoltare economică prin buna guvernanță, nu prin privatizare
• interesul național care va înlocui lupta dintre stânga și dreapta
• cooperarea ca noul modus operandi, nu doar în economie și politică,
ci în întreaga societate românească
• atitudine: țară curată și îngrijită
MĂSURI ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE PRECISE ALE PROGRAMULUI
• Identificarea nișei României în competiția mondială a secolului XXI și
reconstruirea țării pe baza acestei premise fundamentale.
• Regândirea strategică a tuturor activităților economice,
reindustrializarea țării pe baza tehnologiilor nepoluante și a principiilor
economiei suveranist- distributiste.
• Reprofesionalizarea țării de la bază, reorganizarea școlilor de meserii.
• Crearea de locuri de muncă sigure și bine plătite.
• Reinstaurarea cultului muncii din plăcere.
• Implementarea unei strategii de lungă durată pentru învățământ,
cercetare, inovare și care să fie cuplată cu o strategie demografică,
spre a asigura dăinuirea neamului, în veșnicie.
• Asigurarea unui sistem de sănătate centrat pe prevenție și pe grija față
de ființa umană.
• Bunăstarea și sănătatea poporul român, a cărui stare mentală și
morală să fie construită pe valori și nevoi fundamentale:
– Libertate
– Mica proprietate
– Iubire de aproape
– Bucuria de a face lucruri în folosul binelui comun
• Redimensionarea și adaptarea structurii şi a funcționarea sistemului
politic şi socio-economic la configurația şi la capacitatea capitalului
natural, material, social şi uman de care dispunem. În ultimii 35 de ani
s-a produs o supradimensionare continuă a sistemului politic și
administrativ, sufocat de legi şi reglementări numeroase şi
contradictorii, imposibil de aplicat.
• Resursele naturale nu sunt privatizabile și nici de vânzare. Există
premise reale pentru ca România să devină un exemplu european de
utilizare și de conservare rațională a resurselor, în condițiile unei
dezvoltări echilibrate și a creșterii continue a calității vieții. Premisa cea
mai importantă o constituie omul însuși: voința de a elabora și de a
implementa proiecte viabile, adecvate realității.
• Corelarea între dezvoltarea diferitelor sectoare ale economiei, între
regiunile țării şi cea a societății şi alocarea corespunzătoare a
resurselor financiare disponibile, în funcție de priorități.
• Reîntoarcerea la rădăcini. Comunitatea de persoane se definește și
prin evenimentele istorice și culturale. Prin duhul iubirii, sfinții, eroii
neamului, marile personalități culturale devin „icoane” vii, deschid
spațiul calitativ superior al libertății adevărate. În acest spațiu suntem
împreună cu toți cei care de-a lungul timpului au mărturisit Adevărul,
trăim bucuria unui nou mod de existență.
• Restaurarea viziunii creștine în economie. Partea economică nu
poate fi separată de partea socială. În esența sa, Programul „Hrană,
Apă, Energie” este creștinism aplicat în economia reală. O triadă ce
reflectă armonia dintre Dumnezeu, Om și Natură.
Valentin BĂLĂNESCU
