Un nume de luat în seamă pentru Cotroceni: Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României

Cine a urmărit emisiunea de acum câteva zile de pe B1TV cu Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie și în paralel celelalte emisiuni de la posturile de știri, a  putut să un remarce un lucru: precizia de chirurg cu care erau atacate problemele fundamentale ale societății românești. Reorganizarea administrativ-teritorială, agricultură, industrializarea, politica externă, poziționarea țării în competiția economică mondială, parazitismul clasei politice actuale și atenția care trebuie acordate învățământului și asistenței medicale. Toate acestea au fost subiecte tratate în cadrul acestei emisiuni Mihai Daraban a fost precis, a spus direct unde trebuie luate măsuri radicale, cât de radicale, care sunt șansele României într-o competiție acerbă pe piețele internaționale.

Modul în care a decurs emisiunea a părut a fi un fel de interviu cu un candidat pentru postura cea mai înaltă în stat, aceea de președinte al României. Și, la final, candidatul a convins că poate fi o alternativă viabilă, fie și numai dacă ne raportăm la ce ni s-a propus în alegerile acum anulate.

Despre ce a vorbit Daraban în emisiune

• Obligativitatea reformei administrative, cu mult mai puține județe, comune mai puține și mai mari, cu mai puține cheltuieli și investiții țintite, cu școli și grădinițe organizate acolo unde mai ai copii, ca să dăm un singur exemplu. Obiectivul clar: cheltuieli administrative reduse drastic prin toate aceste măsuri.
• Atragerea investițiilor prin fiscalitate redusă și predictibilitate pe termen lung. Pentru asta, investitorilor trebuie să li se pună la dispoziție terenuri, utilități și, mai ales, o fiscalitate redusă și predictibilitate. „Aceste lucruri se pot obține doar având un confort bugetar, care să ne permită să ținem taxarea jos. Statul ar trebui să facă asta cu mediul de afaceri astfel încât schemele de ajutorare și de reindustrializare să meargă spre acele domenii care contează”, spunea Daraban
• Valorificarea avantajului portului Constanța: „Țările din Extremul-Orient ca să aducă marfă în Europa, n-au cum să evite Canalul de Suez. De la Port Said, care este portul mediteranean al Canalului de Suez, până la Constanța sunt 4 zile de navigat. De la Port-Said la Rotterdan sunt 14 zile de navigat, chiar 14 zile si jumătate, de la Port-Said până la Gdansk sunt 18 zile…Deci iată că avem un avantaj. Pentru că vedeți diferența asta de zile de navigație, înseamnă o economie de vreun sfert de milion de dolari. E mai bine să vii la Constanța decât să te duci la Rotterdam”, a exemplificat Daraban. Pentru asta trebuie reorganizat transportul pe căile ferate și pe Dunăre.
• Poziționarea României într-o situație favorabilă după finalizarea păcii în Ucraina, unde vom fi cap de pod: „Vă dau două răspunsuri: unul dacă ne vedem de treabă, putem să jucăm un rol serios în reconstrucția Ucrainei, celălalt, mai în glumă așa, la barza chioară i-a făcut Dumnezeu cuib. Suntem într-o poziție de neevitat pentru reconstrucția Ucrainei. Probabil că aici vorbim și de porturile maritime, cât de pregătite sunt pentru viitoarea reconstrucția a Ucrainei? Vor veni din Statele Unite foarte multe echipamente, foarte multă tehnică. Astea n-au cum să vină nici cu trenul, nici pe șosea”.
• Avantajele și dezavantajele de a fi în Schengen, în primul caz pentru camioanele de marfă, în al doilea pericolul de a pierde forță de muncă venită din străinătate.
• Diaspora, cu așteptările ei, în contextul în care și-a manifestat clar furia la adresa clasei politice: „Nu e suficient acuma să îi chemăm doar să le spunem: te vom plăti ca acolo, pentru că nu-i suficient pentru el. El și-a înscris copiii într-un sistem educațional, beneficiază de o asistență medicală care aici lasă de dorit. Cred că acestea sunt lucrurile care vor fi mai atractive decât salariul în sine, care vă spun de pe acum, va fi bun în România, dar nu e suficient.”
• Despre necesitatea ca România să devină hub energetic la rezervele energetice în Marea Neagră, trecând peste greșelile făcute în Guvernarea Dragnea, care a dezechilibratul cheltuielile și a alungat un investitor care putea exploata zăcămintele de la mare adâncime: „Am avut acea prostie realizată de domnul Dragnea în mod personal, când a reușit cu mari eforturi să gonească Exon de la Marea Neagră, pentru că noi acum am fi fost în exploatare, dacă Exon-ul avea legislația care ieșise din Senatul României… Unde avem noi punga de gaz, nu sunt decât cinci jucători internațional care își permit să extragă gazul de acolo, el este și la 3.000 m sub nivelul mării, nu e numai departe de mal. Și pentru ce? Pentru că nu-i dădeau viză de America”.
• Valorificare activelor statului care stau nefolosite, generând cheltuieli: „Eu aș da poruncă fiecărui ministru, ca în decurs de o lună de zile să prezinte pe masa Guvernului toate activele statului care zac și mai mult de atât, aduc și cheltuieli inutile. Și aici putem vorbi de unități militare dezafectate de la M.Ap.N. sau MAI, depozite părăsite, terenuri din astea pe care sunt institute de cercetări unde mai există numai un om și un câine. Da, avem o zestre de institute de cercetări care dețin niște suprafețe extraordinare, care pot fi valorificate.” Asta ar fi o ocazie pentru stat de a face bani rapid.
• Despre deficitul bugetar, care pe undeva este și justificat: „Este și o parte pozitivă, că mare parte din acest deficit bugetar este justificat de investițiile și șantierele în care ne aflăm. Adică cred că este pentru prima dată, dacă vreți, istoric, când putem spune că avem niște fronturi de lucru deschise, că se lucrează la absolut toate șantierele, că tot ce era în plan este atacat. Acuma vedem și când se termină, dar cert este că acum, când vorbim noi, se lucrează la ele și mare parte din acest deficit, să zicem, merită o parte din el.”
• Despre viitorul apropiat din punct de vedere guvernamental: ”Sunt bani în piață. Eu sper să avem un guvern stabil, sper să avem o coaliție care să nu se încaiere, că asta e frica numărul unu la coaliții, în România. Cred că dacă s-ar da ministerul partidului în totalitate, încăierările ar fi mai puține și după aceea să vedem ce alegem la președinție ca factor de stabilitate, arbitru pe toată linia.”

Mihai Daraban, din perspectiva pe care o are, de președinte al Camerei de Comerț și Industrie, cu legături extinse la nivel mondial, poate reprezenta o opțiune de arbitru în societatea românească, pentru că prin ideile expuse poate crea o legătură între zona tradițională reprezentată de partidele politice considerate tradiționale și suveraniștii care doresc reforme radicale și promovarea unei politici externe care să redea românilor ideea de demnitate națională.

Materiale de colecție cu Mihai Daraban au apărut în Mesagerul de Neamț  și le puteți citi aici și aici.

Cine este Mihai Daraban

Mihai Daraban s-a născut în 1967 la Tecuci. A fost rugbist de performanță și a activat în Constanța

A absolvit Politehnica București în anul 1992.

Mihai Daraban este la conducerea Camerei de Comerț și Industrie (CCI) a României din iunie 2014, după ce anterior a fost președinte a Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură a României.

O prezentare a activității lui Mihai Daraban puteți citi mai jos.

V. Bălănescu