Actualizare:
„Istoria românilor/României” va deveni disciplină de sine stătătoare în trunchiul comun la liceu
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat că, în urma discuțiilor cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități, disciplina „Istoria românilor/României” va fi introdusă ca materie distinctă în trunchiul comun pentru învățământul liceal. Noua structură urmează să se aplice elevilor care încep clasa a IX-a în septembrie 2026, după definitivarea planurilor-cadru.
Decizia Ministerului după consultările cu mediul academic
Inițiativa survine în contextul dezbaterii publice a proiectelor de planuri-cadru pentru liceu, lansate la finalul lunii ianuarie 2025. Aceste proiecte stabilesc modul în care vor fi distribuite disciplinele obligatorii și opționale și câte ore alocă fiecarei materii. În ultimele săptămâni, mai mulți specialiști și profesori au criticat unele modificări propuse, printre care scăderea numărului de ore la anumite discipline și posibilitatea excluderii Istoriei, din trunchiul comun în clasele superioare ale liceului.
În replică, decanii de la 12 facultăți de Istorie din țară, împreună cu președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, și cu șeful secției de Istorie-Arheologie al Academiei, Victor Spinei, au transmis un Memoriu către ministrul Daniel David. Ei au cerut menținerea studiului istoriei atât la nivel universal, cât și național, de-a lungul tuturor anilor de liceu, subliniind faptul că disciplina contribuie la formarea civică, la înțelegerea fenomenelor istorice recente și la consolidarea identității naționale.
„Ne exprimăm dezacordul față de propunerile de modificare a planurilor cadru, care nu pornesc de la o proiecție nouă asupra conținuturilor, de la finalitățile procesului educativ și de la o dezbatere asupra structurii programelor, ci mai curând de la simpla reducere a numărului de ore pentru disciplina Istorie”, se menționează în documentul semnat de decani și de reprezentanții Academiei.
Printre argumentele invocate se află și faptul că discipline precum „Istoria evreilor. Holocaustul” sau „Istoria comunismului”, incluse recent în planurile pentru clasele a XI-a și a XII-a, nu pot fi corect înțelese fără o bază solidă de istorie universală și națională studiată pe tot parcursul liceului.
Anunțul oficial al ministrului Daniel David
Într-un comunicat publicat pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării, Daniel David a precizat că a „acceptat Memoriul serios și responsabil” propus de mediul academic și că „Istoria românilor/României” va redeveni o disciplină de sine stătătoare în trunchiul comun, la nivel liceal.
„După clarificarea păstrării limbii latine în curriculumul de specialitate, mă bucur să fiu ministrul care poate contribui, alături de specialiștii de top ai domeniului, la readucerea după câteva decenii a «Istoriei românilor și a României» (numele va fi definitivat de Academia Română) ca disciplină de sine stătătoare la nivel liceal, așa cum mi-am exprimat interesul încă de la începutul dezbaterilor publice”, a afirmat oficialul.
El a adăugat că, alături de Academia Română și facultățile de istorie, se va lucra „colaborativ la programă pentru a avea un conținut mai aerisit și mai atractiv, inclusiv cu elemente distincte de consolidare, remediale și relevanță pentru viață a competențelor dobândite”. De asemenea, universitățile se vor implica în formarea continuă a cadrelor didactice, iar alte aspecte ale Memoriului înaintat de decani vor fi analizate după etapa de „diagnostic și evaluare a sistemului de educație și cercetare”, anunțată pentru luna mai 2025.
Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că dezbaterea publică rămâne deschisă până pe 6 martie, timp în care se vor centraliza opiniile și sugestiile primite de la profesori, elevi, părinți și specialiști în domeniu.
Știre inițială:
”Istorie se cheamă ceea ce s-a întâmplat cu adevărat, nu ceea ce am vrea să se fi întâmplat!” (Nicolae IORGA)
Propunerea de planuri cadru, lansată în februarie în dezbatere publică de Ministerul Educației, a iscat neliniște, critici dure și revoltă în rândul multora dintre profesori. Dacă vor fi adoptate, noile planuri-cadru vor intra în vigoare începând cu anul școlar 2026/2027. Elevii care în prezent sunt în clasa a IX-a vor continua să studieze după actualele planuri, iar schimbările se vor aplica generațiilor care vor începe liceul în 2026. Potrivit propunerii, elevii claselor a XI-a și a XII-a de la profil real și tehnologic nu vor mai studia istoria, ceea ce înseamnă că pentru ei nu va mai fi disciplină obligatorie. Ar exista însă posibilitatea ca disciplina să rămână în curriculum la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), asta dacă școlile vor include istoria în oferta lor. Dorința de a simplifica programa școlară mult prea încărcată la unele discipline este salutară, însă… “Un popor care nu își cunoaște istoria și eroii e ca un copil care nu își cunoaște părinții” (Nicolae IORGA).
Președintele Academiei Române: “Nu-și dau seama de consecințe!”
Imediat au apărut reacții critice din partea facultăților de profil, iar profesorii de istorie au bombardat căsuța electronică a propunerii cu reacții și critici, arătându-și dezacordul. Președintele Academiei Române, prof. univ. Ioan Aurel Pop, a fost printre criticii eliminării istoriei dintre disciplinele obligatorii. Domnia sa a vorbit despre scoaterea românilor și a României din manualele școlare, în contextul redenumirii unor discipline, un subiect dureros și foarte puțin discutat spre deloc la nivelul celor care decid soarta învățământului românesc.
Ioan Aurel Pop a caracterizat astfel decidenții care au decis planurile cadru pentru istorie: “nu știu exact ce fac, nu vor să distrugă ceva intenționat și nu-și dau seama de consecințe!”. Președintele Academiei nu exclude posibilitatea ca printre cei care au lucrat la aceste propuneri să fie “și unii care au în minte scopuri malefice, care servesc cauze străine de interesele poporului român și care veghează mereu. Există și din aceia pentru care românii sunt ca un ghimpe aici, în centrul geografic al Europei și în partea de sud-est a Europei instituționale”.
Ionuț Ciocoiu: “Măcar o oră pe săptămână, indiferent de profil”
Printre profesorii de istorie care se pronunță pentru rămânerea disciplinei în trunchiul comun, măcar la nivelul de o oră pe săptămână pentru toți elevii se află și prof. Ionuț Liviu Ciocoiu, inspectorul general școlar al ISJ Neamț. Ionuț Ciocoiu ne-a dat două declarații. Una în calitate de profesor de istorie și o a doua din perspectiva șefului ce coordonează educația nemțeană.
“În Uniunea Europeană a fost prezentată de către Consiliul European și Asociația Europeană a Profesorilor de Istorie o statistică referitoare la ponderea medie a predării istoriei în statele membre. Germania, Italia și Spania au un număr mai mare de ore de istorie, 3-4 ore în medie pe săptămână. În Spania, în trunchiul comun sunt prinse 3-4 ore, iar în această țară bacalaureatul se dă la istorie indiferent de profilul și specializarea absolvite. În calitate de profesor de istorie, în opinia mea, ar trebui să rămână măcar o oră pe săptămână, indiferent de profil. Este o necesitate mai ales în contextul politic și economic actual”, a declarat profesorul de istorie Ionuț Liviu Ciocoiu.
Din perspectiva inspectorului general școlar, încearcă să liniștească apele – lucrurile nu vor rămâne așa cum au fost ele prezentate în proiect: “Ce s-a lansat în acest moment este doar o propunere. Vor exista dezbateri la nivel național pe această temă. La Iași, deja s-a stabilit o astfel de dezbatere regională pe 25 februarie, iar pe adresa de e-mail a Ministerului Educației ([email protected] – n.r.) se pot trimite sugestii, comentarii, propuneri, opinii. Unii colegi deja au transmis opiniile lor. Vor fi mai multe discuții, lucrurile nu vor rămâne așa. Ar fi bună o altă abordare, dar sunt convins că, în urma dezbaterilor și a comunicării la nivel național, vom avea un alt rezultat. Să avem răbdare, să ne exprimăm cu toții opiniile, gândurile și sunt convins că decizia finală va fi una înțeleaptă”.
Profesorii nemțeni: “Pentru noi este năucitor ce se întâmplă!”
Președintele Asociației Profesorilor de Istorie Neamț (APIN), prof. Cristiana Șoimaru, este de-a dreptul revoltată de propunerea de modificare a planurilor cadru în care istoria ar urma să fie eliminată pentru anumite categorii de elevi. Membri APIN lucrează la un memoriu pe care urmează să-l transmită la minister. Deocamdată, profesorii de istorie membri ai asociației și-au transmis opiniile pe adresa de e-mail unde a fost lansată propunerea în dezbatere.
“Opinia mea nu diferă de cea a colegilor mei. Chiar dacă acum sunt profesor de istorie la gimnaziul Școlii nr. 3, asta nu înseamnă că nu am predat și la liceu și nu știu despre ce este vorba. Este o revoltă și o nedumerire în rândurile noastre, pentru că statutul acestei discipline se modifică exact în perioada în care elevul dobândește dreptul de vot și devine cetățean cu drepturi depline al țării. Ori, fără o educație istorică nu e bine, nu pot să discearnă corect. La profilul umanist, istoria este încă disciplină de examen la bacalaureat, ori noi la clasele a XI-a și a XII-a am rămas numai cu istoria evreilor, cu Holocaustul, iar partea cu Istoria României încă nu este implementată. Se vede treaba că pentru politicienii noștri și pentru unii dintre cei care ne conduc, nu încape istoria, în condițiile în care este o materie interdisciplinară, iar bacalaureatul încă este valabil și la absolvenții de licee vocaționale. Prin această propunere disciplina își pierde, practic, statutul de disciplină obligatorie. Acele explicații, acele încercări de răspuns, replici la ceea ce au transmis președintele Academiei Române, facultățile de istorie din Iași, București, Suceava nu ne-au lămurit. Aceste planuri cadru sunt de neconceput pentru noi. Vom face acest memoriu și vom ieși în presă, dar vrem să vedem mai întâi argumentarea și cum ne-au prins în acele CDEOȘ (curriculum la decizia elevului din oferta școlii – n.r.) sau unde vor ei, pe ce nișă ne vor băga. Povestea aceasta a impunerii este discutabilă. O astfel de schimbare trebuia să fie mai întâi pilotată, ca să se vadă dacă are aplicabilitate. Pentru noi este de-a dreptul năucitor ce se întâmplă!”, a declarat prof. Cristiana Șoimaru, președinte APIN.
Inspectorul Giosan nu are nicio opinie, deocamdată…
Am încercat să aflăm și opinia inspectorului de istorie de la Neamț care are și calitatea de inspector de religie, ultima de fapt fiind specializarea dumnealui. Poate așa se explică și faptul că, foarte ocupat cu inspecțiile în această perioadă, nu a găsit 5 minute pentru a exprima o opinie.
Mihai Giosan ne-a transmis prin intermediul purtătorului de cuvânt al inspectoratului: “Aceste planuri cadru sunt în dezbatere publică. În acest moment, domnul inspector Giosan nu poate să exprime un punct de vedere, pentru că acesta ar fi doar o opinie personală, nu opinia profesorilor de istorie din județul Neamț! După finalizarea dezbaterilor va putea emite un punct de vedere care să constituie mesajul profesorilor de istorie din județ”, ne-a spus Roxana Prisacaru, purtătorul de cuvânt al ISJ Neamț.
Angela CROITORU
