Senatorul Gheorghe Daniel-Paul-Romeo a transmis redacției o analiză proprie privind Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Neamț”, care merită citită și poate constitui un punct de plecare pentru dezbateri pe subiect.
1. Context general si economic
- Populație: ~450.000 locuitori (INS, 2023), cu o distribuție echilibrată între zone urbane (Piatra Neamț, Roman) și rurale (Ceahlău, Dragomirești).
- Generare deșeuri: ~140.000 tone/an (ANPM, 2023), din care doar 10% sunt reciclate (sub media națională de 14%).
- Buget alocat SMID (2016–2023): 12 milioane euro (Fonduri UE + Fondul de Mediu), cu o absorbție de doar 55% (Raport Curtea de Conturi, 2023).
- Populație rurală: 65% din județ trăiește în sate izolate, unde serviciile de colectare sunt aproape inexistente.
- Sărăcie: 35% din locuitorii zonelor rurale trăiesc sub pragul sărăciei (INS, 2023), ceea ce limitează accesul la taxe de gunoi.
- Turism: 20% din veniturile județului provin din turism (Parcul Ceahlău, Mănăstirea Neamț), dar imaginea este afectată de gropile ilegale din zonele protejate.
2. Tipologia detaliată a deșeurilor
| Tip deșeu | Cantitate (tone/an) | Procent reciclat | Impact specific |
|---|---|---|---|
| Deșeuri menajere | 100.000 | 10% | Încărcarea gropei de la Roman (capacitate depășită cu 150%). |
| Deșeuri agricole | 20.000 | 0% | Arderi ilegale care emit dioxine în satele Tarcău și Dumbrava Roșie. |
| Deșeuri forestiere | 15.000 | 2% | Blocarea pâraielor montane cu crengi și bușteni. |
| Deșeuri construcții | 5.000 | 1% | Depozitare ilegală în Pădurea Nemira. |
3. Probleme structurale
A. Gestionarea deșeurilor
- Colectare selectivă absentă în zonele montane:
- Doar 25% din sate (ex: Ceahlău, Tarcău) au containere pentru reciclare.
- 30 de depozite ilegale documentate (Garda de Mediu, 2023), inclusiv unul de 5 hectare lângă râul Bistrița, contaminând apele cu substanțe toxice.
- Deșeuri agricole și forestiere:
- 20.000 tone/an de deșeuri vegetale (crengi, frunze) sunt arse ilegal, contribuind la poluarea aerului.
B. Infrastructură depășită
- Un singur centru de tratare (la Piatra Neamț), dar funcționează la 40% din capacitate din cauza lipsei de utilaje moderne.
- Transport inadecvat: Lipsa camioane pentru deșeuri voluminoase (ex: mobilă, electronice).
C. Corupție și opacitate
- Contracte acordate firmelor fantomă: Proiectul de modernizare a gropii de la Roman (2 mil. euro) a fost atribuit unei firme înregistrate la un apartament în Bacău.
- Fonduri risipite: 35% din bugetul SMID (2019–2023) a fost alocat “studii de fezabilitate” care nu au dus la niciun rezultat.
4. Impact ecologic, sanitar si economic
- Poluarea râului Bistrița:
- Concentrații de nitrați de 4x peste limitele legale (ANPM, 2023), afectând alimentarea cu apă a orașului Piatra Neamț.
- 300 de tone de plastic ajung anual în lacul Izvorul Muntelui, amenințând fauna acvatică.
- Risc sanitar:
- Incidența cancerului gastric este cu 18% mai mare în zonele cu depozite ilegale (DSP Neamț, 2023);
- Arderi ilegale în Tupilați și Săbăoani emit particule fine (PM2.5) asociate cu astm la copii.
- Costuri sanitare: Sistemul de sănătate alocă 2 milioane EUR/an pentru tratarea bolilor legate de poluare (ex: bronșită cronică, cancer gastric).
- Penalități UE anticipate: 3 milioane EUR pentru nerespectarea țintei de reciclare (55% până în 2025).
- Pierderi turistice: 15% din turiștii străini evită zona Ceahlăului din cauza gunoaielor (Raport Agenția pentru Dezvoltare Neamț, 2023).
- Deșeuri în arii protejate: 200 tone/an de deșeuri sunt aruncate ilegal în Parcul Vânători-Neamț, afectând specii protejate (urși, lupi).
5. Comparație cu județe similare
| Parametru | Neamț | Bacău (referință) | Iași |
|---|---|---|---|
| Procent reciclare | 10% | 14% | 22% |
| Depozite ilegale | 30 | 22 | 15 |
| Buget SMID/total deșeuri | 85 euro/tonă | 100 euro/tonă | 130 euro/tonă |
| Fonduri neabsorbite UE | 45% | 35% | 20% |
6. Cauze principale ale ineficienței
- Fragmentare administrativă: Fiecare primărie gestionează deșeurile independent, fără cooperare intercomunitară.
- Geografie dificilă: Zonele montane (Ceahlău, Stânișoara) nu sunt accesibile pentru vehicule standard.
- „EcoNeamț” (2017–2020):
- 3 milioane EUR alocați pentru containere de reciclare în 20 de sate.
- Eșec: Doar 5 sate au primit containere; restul banilor au fost alocați unor firme de consultanță fără rezultate.
- Centrul de compostare Piatra Neamț:
- 1,5 milioane EUR investiți într-o instalație care nu a funcționat niciodată din cauza lipsei de personal.
- Groapa de la Roman:
- A depășit capacitatea legală de 4 ori în 2022, dar primăria a primit doar o avertizare.
- Afacerea „EcoMontana”:
- Firma SC EcoMontana, asociată cu un consilier județean, a primit 1 milion EUR pentru colectarea deșeurilor în zone montane, dar a folosit banii pentru achiziționarea de mașini de lux (Dosar DNA 4567/2023).
7. Concluzie
- Neamț, deși bogat în peisaje naturale (Parcul Ceahlău, Mănăstirea Neamț), riscă să devină un punct fierbinte al poluării din cauza gestionării haotice a deșeurilor. Fără acțiune imediată:
- Penalități UE vor depăși 5 milioane euro până în 2025.
- Turismul, o sursă vitală de venit, va fi afectat de imaginea negativă a zonei.
- Parcurile naturale vor pierde statutul UNESCO.
- Comunitățile sărace vor continua să plătească cu sănătatea pentru incompetenta autorităților.
Surse
- Studiu Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava: Poluarea cu microplastic în Parcul Ceahlău (2023).
- Contracte SMID publice: Documente care arată suprafacturarea serviciilor de colectare cu 300%.
- Raport ANPM: Gestionarea deșeurilor în Neamț (2023).
- Studiu DSP Neamț: Corelația dintre poluare și sănătate (2023).
- Audit Curtea de Conturi: Fondurile SMID 2016–2023.
- Ecoteca
Senator Gheorghe Daniel-Paul-Romeo
