Deputatul de Neamț Monica Ionescu, avocat cu o experiență juridică vastă, de peste 23 de ani, are drept de practică în două jurisdicții distincte, România și Elveția și o carte de vizită impresionantă. Experiența sa este îmbogățită de recunoașterea dreptului de practică în Confederația Elvețiană, autorizat prin ordinul judecătoresc emis de Curtea Supremă Cantonală Berna, Elveția. Este activă în comunitatea juridică internațională, fiind membru al Schweizerischer Juristenverein din Zurich, Elveția. Profilul său este completat de o latură artistică remarcabilă. Autor de proză și poezie premiat de numeroase organizații culturale din țară și străinătate, creațiile sale, precum poemele ”Aberratio” (poem epic) și ”Dacii”, au fost recunoscute prin multiple premii. Preocupările sale includ educația și cultura. Este fondatorul unor programe de filosofie pentru copii care promovează etica și morala în rândul copiilor prin editarea unor cărți de lectură pentru ei, precum ”Originea Zeilor în Mitologia Greacă – Nașterea primilor zei”, ”Titanii”, ”Titanidele”, ”Olympus Legend First Gods: The origin of the Gods in Greek Mythology”. Este membru în Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și în Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație. Implicarea sa în diverse organizații profesionale și culturale este extinsă, fiind cofondator al revistei culturale ”KultApogeum” alături de jurnalista Andreea Arsene (membru al International Foreign Press Denmark, și al organizației Daneze de Investigații Jurnalistice FUJ (Foreningen for Undersøgende Journalistik)), Consultant legal și referent în Comitetul Executiv al Clubului Antreprenorilor Români din Elveția (CARE), Inițiator al proiectului Sprijiniți țăranul român – program de sprijin a țăranilor mici agricultori, mici meșteșugari, lucrări de subzistentă și cofondator al mai multor asociații, printre care ”LegalGhid ”și ”Centre D’Information et D’Integration des Femmes”, ”Verein Vatra”, ”Humans Right Switzerland” precum și în alte asociații și organizații civice din țară și străinătate. A elaborat Legea Pia, o inițiativă legislativă pentru protecția copiilor cetățeni români instituționalizați în alte țări. Este, de asemenea, profesor voluntar în desfășurarea unor programe pentru copiii români din diaspora în taberele susținute de Direcția pentru Românii de Pretutindeni organizate în județele Neamț și Bistrița-Năsăud. Pe 21 decembrie 2024 a depus jurământul ca deputat de Neamț al Partidului Oamenilor Tineri, însă acum este deputat neafiliat politic, dezamăgită de impostura și incorectitudinea cu care partidele politice din România și liderii acestora îi tratează pe cei care i-au votat.
– Veți rămâne neafiliată politic sau considerați că nu ați descoperit încă partidul din care vă doriți să faceți parte?
Sincer vă spun, eu când m-am aliniat ideii politice a POT, am crezut că Anamaria Gavrilă are o gândire democratică și că ceea ce declara era adevărat. Imediat după ce a intrat în Parlament, am început să observ lucruri care țin de o absolută lipsă de democrație. Că, de fapt, ea singură reprezintă partidul, ea decide, ea face tot, în numele partidului, fără să se consulte cu nimeni! Și atunci am început să mă opun și să-mi exprim îngrijorările, ceea ce a deranjat-o din ce în ce mai tare până la excluderea mea din partid. Excluderea mea și a soțului meu din partid s-a făcut într-un mod total ilegal. Nu există nici măcar comisie de disciplină ori procedură prin care excluzi un membru sau mai mulți, acest lucru necesită o comisie de disciplină care să analizeze faptele și să dea o decizie. Neexistând această comisie, ea și-a asumat aceste excluderi, fără nicio bază legală, fără nicio procedură.
– Practic, excluderea dv. nu este statutară?
Exact. Eu nu înțeleg cum poate funcționa așa un partid. A crezut că prin această excludere mă distruge politic, numai că s-a înșelat, pentru că oamenii mă cunosc. Lucrurile între mine și dânsa au escaladat, după ce, cu mult timp înainte, i-am spus de mai multe ori că nu sunt de acord să mintă oamenii. În replică îmi spunea că asta e politica, că trebuie să fiu flexibilă. De exemplu, spunea că eu am acuzat-o de ingerință în justiție, ceea ce este adevărat. Consider că niciun partid politic nu are dreptul să intervină în actul de justiție. Dacă ești politician, nu poți cere respect pentru propria putere și, în același timp, să ataci alte puteri ale statului. Am cerut corectitudine. Vreau să subliniez că nu ai cum tu, ca politician, să interferezi în actul de justiție pentru că te discreditezi. Și după aceea mai ai curajul să vorbești despre independența justiției?
– Ce alte acuzații vă mai aduce doamna Gavrilă?
O altă acuzație este legată de faptul că i-am atras atenția că trebuie să-și probeze declarațiile publice, invocând că acuzația mea e nefondată pentru că un politician se bucură de imunitate. Adică, în opinia dânsei, poți spune orice dacă ai imunitate, inclusiv minciuni! De fapt, singurul lucru pe care putem face ca politicieni este să schimbăm legea dacă considerăm că nu e bună.
– Trecând la ceea ce v-ați propus ca deputat de Neamț și ca parlamentar, în general. Ce veți face?
Într-un mandat, un deputat nu are capacitatea să intre pe toate sectoarele. Și atunci fiecare își alege. Eu sunt de mult timp implicată în zona culturală, este o zonă pe care o iubesc. În România sunt multe lucruri legate de cultură care ar trebui corectate, organizate mai riguros. Sprijinirea culturii va fi marea mea provocare! Trebuie o reformă solidă pe zona culturală, în sensul că artiștii trebuie să beneficieze de mai multă protecție, să aibă mai multă susținere din partea statului. Ceea ce am văzut în afară: state, ca Elveția, consideră cultura o resursă de bază a țării. Țara ta este oricum reprezentată prin oameni de cultură, ei transmit mai departe tradițiile, identitatea, totul se face prin acești oameni de cultură.
– Ca deputat de Neamț înseamnă că, în primul rând, pe ceea ce există cultural în județ, vă veți concentra.
Absolut. Dar fiind și avocat, intenționez să analizez legislația care reglementează domeniul cultural și să propun modificări sau completări, acolo unde este necesar. Deja am avansat discuția cu o parte dintre artiști, am participat la diverse întâlniri și evenimente culturale. În unele evenimente am fost și eu implicată pentru că au avut legătură cu anumite creații personale.
– Cu proiecte personale?
Da, cu creații artistice, cu poezii. În plus am revista mea culturală ”KultApogeum” în care am cuprins o serie de personalități din lumea culturală, nu numai din România, ci și din străinătate. Vreau să mă îndrept și către neam și să aduc oamenii de valoare, să-i identific și să-i promovez mai departe. Adică să ia legătura cu echipa de redacție pentru a fi promovați. Pentru că prea puțin sunt promovați oamenii de creație. Eu îi văd cum se străduiesc, să se întrunească în diverse cenacluri susținute din fondurile proprii. Eu vreau să fie ajutați. Și latura asta financiară în ce privește cultura, într-adevăr nu este bine pusă la punct, din punct de vedere legal. Acum trebuie să găsească sponsori care să susțină evenimentul respectiv, să plătească chirie la săli. Vă dau un exemplu. În Danemarca, acum un an, o doamnă din Italia, care a conceput scenariul filmului “Donne e Donne”, a vrut să-și promoveze acest film și în Danemarca. Este cetățean român cu rezidență în Italia, deci nu vorbim de un cetățean danez. Cu toate acestea a reușit să difuzeze acel film pe ecranele cinematografice din Danemarca. N-a costat-o nimic. Un stat promovează un cetățean al altui stat, numai pentru că-i din zona de cultură. Îl iau și îi oferă sprijin fără nicio problemă, pentru că în felul acesta gândesc: ”ne culturalizează și pe noi!”, este câștig-câștig. Iar, în România, sunt artiști care se confruntă cu problema închirierii de săli, nu au fonduri, nu îi susține nimeni.
– Asta înseamnă că veți veni și cu proiecte legislative în susținerea lor financiară?
Exact. Statele la care noi aspirăm, pe care le consideram dezvoltate și spunem că sunt occidentale și vrem să ajungem în direcția aceea, au deja implementat în legislația lor și au prevăzut toate aceste nevoi. Și le aplică acum. Și atunci, eu vreau să vin cu ceea ce alții deja au implementat, să încercăm să le pliem pe nevoile noastre. Să vedem, cum gestionează bugetul? Cum pot să aloce suficient culturii? Și atunci, cu mai mulți specialiști și oameni de bine, putem să dăm o formă și legislației din România pe zona de cultură. Pentru că oamenii în România sunt foarte talentați și e păcat.
– În județul Neamț aceste lucruri nu prea se întâmplă, evenimentele culturale sunt susținute majoritar de autoritățile locale, județene.
Atunci putem să facem din județul Neamț un model, un exemplu în acest sens. Dacă aici se poate, se poate și în alte localități!
Interviu realizat de Angela CROITORU