Expresia ”a-i spune verde în față” cuiva un lucru s-a potrivit ca o mănușă la ceea ce s-a întâmplat la Piatra Neamț, în sala mare a Consiliului Județean, la o consultare publică privind ”identificarea zonelor potențiale de nonintervenție, protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a strategiei dezvoltării privind biodiversitatea (pentru perioada 2021-2030)”.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin trei firme desemnate, împănate cu reprezentanți ai unor ong-uri, a pornit spre realizarea unui studiu privind ”identificarea zonelor potențiale de nonintervenție/protecție strictă”, în vederea punerii în aplicare a strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030.

La întâlnirea de la Piatra Neamț au venit niște tineri care probabil voiau să bifeze o activitate obligatorie, așa cum s-a întâmplat în majoritatea județelor, complet nepregătiți să facă față unor întrebări punctuale și care s-au confruntat cu reprezentanții Direcției Silvice, ai primăriilor din județ, care de data aceasta au venit cu temele făcute. Care era pericolul: într-o primă fază, se vorbea despre peste 57.000 de ha care să primească statutul de zonă strictă de nonintervenție, zone în care nu sunt permise nici un fel de activități economice. După o primă burzuluială, suprafața a scăzut din pix cu 15.000 de ha, dar nemulțumirea a persistat în fața unor lucruri aberant prezentate. Iar amenințarea că România va pierde 1 miliard de euro dacă nu va îndeplini jalonul din PNNR aferent, pe care și l-a asumat, a făcut să se audă la CJ un lucru de neconceput până nu demult: participanții au spus, aproape la unison, că nimeni nu i-a întrebat nimic înainte de așa-zisa asumare, care a fost mai mult o predare în interes de grup.

Miza discuțiilor: o suprafață cât mai mare din Neamț 

Consultarea publică a demarat cu o prezentare de aproximativ 20 de minute – a fost o cerință specială a reprezentantului celor 3 firme – în care, pe modelul cunoscut deja al proiectorului cu slide-uri, a putut fi ascultată o litanie oengistă care prezenta ca un fel de sentință de nerevocat că în Neamț este obligatoriu să avem zone de protecție strictă, că suntem județ de munte și mai este loc de mai mult și mai bine. Nu s-a prezentat o metodologie clară de identificare a acestor zone. Nu s-a spus de ce, de exemplu, comuna Tarcău ar fi trebuit să ”beneficieze” de 12.312 ha de asemenea zonă, în care cu greu poți desfășura o viață social-economică normală, sau de ce Piatra Neamț ar trebui să aibă același privilegiu pentru o suprafață de peste 525 ha. Nu s-a spus nici care sunt punctele de plecare specifice, nu acelea generale, pentru zonele respective, care să justifice o asemenea măsură. Potrivit argumentării vorbitorului, zonă strictă de protecție ar putea deveni și un teren de fotbal, dacă se dorește acest lucru.

Pledoaria domnului George Bouroș s-a lovit de o sală ostilă, care nu a putut fi convinsă de un demers care părea să nu aibă nici o legătură cu realitățile din județ, cu nevoile acestuia, mai mult chiar, prin consecințe risca să pună bețe-n roate unor proiecte în derulare.

Incredibil: Zonă de protecție strictă peste A8!

În prima formă primită de toată lumea, specialiștii selectați de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor vorbeau despre o zonă musai de realizat pe traseul din Neamț al viitoarei autostrăzi A8. Primarul comunei Pipirig, Vasile Dorneanu a punctat sec: ”Formulez la această ultimă precizare pe care ați făcut-o, referitoare la tronsonul autostrăzii A8, pe care l-ați eliminat ieri sau alaltăieri. Săptămâna trecută nu era eliminat. Nu este posibil să nu fi știut, dinainte, dumneavoastră, că pe acest tronson este autostrada A8. Asta ne întărește nouă convingerea că toate aceste desene pe harta județului au fost făcute doar din birou, fără o consultare reală.”

Răspunsul primit de la consultant a sunat a auto-incriminare, el a mărturisit că nu a avut o consultare cu cei de la Compania Națională de Investiții Rutiere până cu o zi înainte, dar acolo, alți specialiști ar fi zis că nu știu sigur ”dacă traseul A8 rămâne bătut în cuie”.

Minciună cu conotații penale 

În prezentarea făcută de George Bouroș s-a făcut trimitere la activitatea intensă a celor selectați să întocmească studiul pe teren, la nivelul unităților teritorial-administrative (primării, consilii locale), dar și al ocoalelor silvice. În urma acestor consultări ar fi rezultat suprafețele în discuție. Ovidiu Gârbea, director tehnic al Direcției Silvice Neamț a intervenit și a cerut lămuriri: ”În prezentare ați făcut referire la faptul că au fost consultați cei implicați în realizarea acestui proiect și ați făcut referire la ocoalele silvice. Vreau să ne arătați un proces verbal rezultat în urma acestei consultări pentru că noi nu avem cunoștință de așa ceva”.

Nu am la mine, nu am aceste procese verbale la mine, a venit răspunsul, urmat de un upercut care în mod normal trebuia să închidă consultările:

”Eu vă spun sigur că nu există. Deci am început prin a ne minți și nu e bine”. În acest moment sala s-a lămurit că nu există partener de dialog și că totul era un fel de mascaradă sumbră pe seama unor terenuri din Neamț: Eu doar sunt un mesager, nu am toate informațiile acestea, mă rog…

Reacția primarilor: ”Trăim cu impresia că ne luați de proști, de la A la Z!”

Daniela Ursache, primarul comunei Tașca, a intervenit într-un moment în care lucrurile dădeau impresia că discuțiile s-ar fi putut termina cu o corecție fizică: ”Vă rog să transmiteți celor pe care îi reprezentați că astăzi ați descoperit județul Neamț și ați găsit un județ organizat începând de la autoritățile județene, atât CJ, Prefectură, Direcție Silvică, Protecția Mediului și niște primari care reprezintă interesele oamenilor pentru care au depus un jurământ. Ne pare rău că trăim cu impresia că ne luați de proști de la A la Z. Ați venit total nepregătiți, crezând că aici în sală vor fi 3-4 oameni pe care îi prostiți și care vor semna pentru anumite lucruri. Pot să vă spun că, dacă nu eram organizați, astăzi aici era un protest. Nu suntem nici 1% din cei nemulțumiți. V-ați întrebat retoric dacă vrem să schimbăm, renegociem tratatele Uniunii Europene, doar pentru că am vorbit despre asumări făcute în numele României, fără ca românii să știe despre ele. Dacă priviți lucrurile așa, da, poate ar trebui făcută o renegociere în interesul românilor.” Aplauzele din sală ne scutesc de orice comentariu cu privire la părerea aleșilor locali cu privire la acest aspect din PNNR.

Adrian Niță, primarul municipiului Piatra Neamț, aparent mai conciliant, a amintit despre decalajele existente între România și alte țări, în contextul în care noi ne chinuim să recuperăm întârzieri, proces de multe ori întârziat de activitatea unor ONG-uri. Și a dat exemple cu hidrocentrale, cu modul în care înmulțirea urșilor duce la situații aberante (neputând să facem industrie, că nu prea avem posibilități, transformăm orașul într-o zonă de poteci, ca să se plimbe urșii care deja au ajuns în zonă și intră și prin spital pe la Bisericani, punctând în final: ”Cred că asta e important. Să nu distrugem până la urmă un județ cu tot ce înseamnă comunitățile lui și cred că, din ce am înțeles până acum, cel mai important e să ne oferiți canalul prin care toate solicitările noastre să ajungă acolo unde trebuie și să reveniți, să ajustați și să nu transformăm județul într-o pădure virgină până la urmă”.

Ovidius Mărcuțianu, director comercial Direcția Silvică Neamț: 22.000.000 lei luați din bugetul statului

O mică lecție practică despre adaptarea la schimbările climatice și tranziția spre o economie circulară, a ținut Ovidius Mărcuțianu, directorul economic al Direcției Silvice Neamț: ”Adaptarea la schimbările climatice nu se face protejând o suprafață de pădure, domnule, se face lăsând silvicultorii să-și facă datoria în această suprafață, pentru că dacă dumneavoastră protejați o suprafață de 33.000 de hectare din suprafața administrată de Direcția Silvică Neamț, pădurea statului, Direcția Silvică nu mai poate intra în pădure, să scoată, cum facem astăzi, 200.000 de hectare de metri cubi de material lemnos uscat din cauza schimbărilor climatice. Dacă le protejați, nu mai putem intra acolo. Și ce facem? Creștem cantitatea de carbon, pentru că într-o  pădure în care nu intrăm, putrefacția produce mai mult carbon decât o pădure gestionată corect. Și asta știe toată lumea. Și ca să venim pe partea economică, 160.000 de hectare de stat are Direcția Silvică Neamț, dumneavoastră ați introdus în aceste suprafețe, 33.000 de hectare ale statului ca posibile zone protejate. Aceste 33.000 de hectare ale statului, reprezintă 20% din suprafața respectivă, și din suprafața respectivă, Direcția Silvică Neamț îi vinde 800.000 de metri cub pe an. 20% înseamnă 160.000 de metri cubi de lemn, care, nu merg mai departe, înseamnă 22.000.000 lei pe care le luați din bugetul statului și 260.000 de familii băgate la sărăcie. Vă întreb, unde mai este principiul economiei circulare?”

”Mulțumesc mult pentru întrebări. Nu cred că sunt cel în măsură să răspund la aceste întrebări, pentru că nu sunt factorul de decizie” – George BOUROȘ

Valea Tarcăului trebuie protejată doar în Neamț, din Bacău este ministrul

Un exemplu de rele practici a fost adus în atenție de Dan Cârlan, secretarul suspendat al comunei Tarcău, care a atras atenția că în condițiile în care comunei i se vor transforma 12.000 ha de terenuri în zone strict protejate, în intravilan, comuna va muri. Și a atras atenția asupra unei anomalii, zona strict protejată propusă se oprește chiar la granița cu județul Bacău, nu cuprinde toată Valea Tarcăului. Trebuie spus că ministrul Mediului, Mircea Fechet, este din Bacău, iar firmele care se ocupă de acest studiu, pentru care sunt plătite cu ”doar” 5 milioane de euro, au nevoie de semnătura sa pentru virament. Iar un ministru cu primari supărați în județ că pierd terenuri este un ministru nedispus să semneze. Așa că, mai bine încercăm să luăm suprafețe din Neamț.

Valentin BĂLĂNESCU