Dacă pentru marea majoritate a primarilor anul 2025 este unul de sacrificiu din punct de vedere al bugetului, unul în care trebuie să strângă cureaua și să respecte restricțiile impuse de guvern, pentru tânărul primar de Costișa, Dumitru Dorel Berbecariu (37 de ani), acesta este anul în care va finaliza proiectele de infrastructură mare.

Deci, dincolo de piedici și bani puțini, va fi un an al împlinirii sale ca edil, în care va duce la bun sfârșit ceea ce visa și creiona în mintea sa încă de când era doar un tânăr angajat în echipa de proiecte a primăriei. Vorbește cu satisfacție, seriozitate și cu un optimism molipsitor despre lucruri care, pentru cititorul neavizat, sunt plictisitoare. Dar pentru oamenii din Costișa înseamnă o șansă la un trai mai bun: racordarea la gaz metan, mai multă lumină și, implicit, siguranță pe străzi, apă pentru cei de pe străzile periferice, educație în condiții egale sau chiar mai bune față de copiii de la oraș.

Apa – resursă vitală pentru dezvoltarea localității!

– Investițiile din infrastructura de apă și canal în ce stadiu sunt?

Localitatea noastră beneficiază de această infrastructură, dar nu în totalitate.

– Mai aveați niște sate…

Mai avem niște sate pe care urmează să le acoperim, atât cu serviciu de apă, cât și cu cel de canalizare. Avem în implementare un proiect de canalizare prin “Anghel Saligny”, de aproximativ 4 milioane de euro, care este în desfășurare, cu un procent fizic de execuție de aproximativ 65%. Durata contractului este până în martie 2026, dar, din discuțiile cu constructorul, dorește finalizarea undeva în luna octombrie a acestui an. Odată cu finalizarea acestui contract, se mărește lungimea rețelei de canalizare cu încă 21 de km. Asta însemnând că satele Costișa, care este și reședința comunei, și Mănoaia vor fi acoperite în totalitate cu rețea de canalizare. Un total de 31 de km. În ceea ce privește serviciul de canalizare, ne mai rămân satul Dornești și satul Frunzeni. Amândouă însumând o lungime de aproximativ 8,5 km, pe care nu avem rețea de canalizare. În ceea ce privește rețeaua de apă, la fel un serviciu care funcționează, este introdusă în două sate complet, așa cum spuneam, și al treilea parțial. Au fost două proiecte, în ceea ce privește alimentarea cu apă: avem unul de înființare, făcut prin PNDL 1 și unul de extindere. Cel de înființare a fost finalizat în 2021 și au fost aproximativ 14 km, care au însemnat drumul național în Costișa și Mănoaia și în satul Dornești în strada Răsăritului. Iar extinderea acestei rețele a fost făcută anul trecut prin buget local. Bine, contractul a început din 2023 cu execuție în 2024, și am reușit să acoperim o zonă din satul Costișa care a fost destul de afectată de secetă anul trecut. Ori, prin aceste două proiecte făcute, avem 21 km finalizați pe rețeaua de apă, ceea ce eu zic că nu este puțin.

– Sistemul este funcțional, oamenii sunt mulțumiți?

Putem spune că cei 21 de km de rețea de apă sunt funcționali, oamenii sunt branșați la acest serviciu, unii dintre ei și din cauza secetei. Iar în momentul acesta putem spune că avem acoperite aproximativ 50% din gospodăriile localității. Deci, la rețeaua de apă ne mai rămâne satul Frunzeni, parțial, să asigurăm noi. Atât.

– Ce planuri aveți pentru restul de 50%, apa fiind o resursă vitală pentru comunitate?

În ceea ce privește finalizarea acestei infrastructuri de apă și canalizare, asta e ca intenții viitoare, nu în acest an în niciun caz, dar dacă vorbim despre asta, satul Frunzeni este prevăzut cu rețea de apă pe 5 km, aproximativ, prin fostul POIM, ar urma să intrăm în etapa 2. Când o să fie, când se va termina, nu știm, dar pe satul Frunzeni trebuie să așteptăm proiectul POIM. Nu putem încerca altceva, pentru că ar fi vorba de dublă finanțare și nu ne aprobă nimeni așa ceva. Iar, în ceea ce privește, parțial, satul Mănoaia, nouă acum ne mai rămâne să suprapunem ceea ce am făcut deja, canalizarea prin “Anghel Saligny”, să acoperim acea zonă și cu rețeaua de apă, așa cum este normal. Dacă lucrul acesta anul trecut l-am făcut prin bugetul local pe o zonă din satul Costișa, îmi propusesem să facem anul acesta la fel și pentru satul Mănoaia, un proiect prin bugetul local. Dar valoarea e foarte mare, fiind vorba de mult mai mulți kilometri față de anul trecut, la Costișa. Și bugetul local, știți cum este, nu e foarte fericit anul acesta, astfel încât nu ne permitem. Oricum avem pregătit și planul B, așa trebuie gândite lucrurile: suntem în pregătirea unui proiect integrat, care cuprinde canalizare pe satul Frunzeni, rețea de apă pe satul Mănoaia și din satul Costișa, parțial, ce ne mai rămâne. Ca lungime, pe acest proiect integrat vorbim de aproximativ 5 km de canalizare în satul Frunzeni și rețea de apă vreo 11 km, care înseamnă străduțele din satul Mănoaia, care nu beneficiază acum, și câteva străduțe din satul Costișa. Prin proiectul acesta integrat, ne-am închide aproape la 100%. Intenționez să-l depunem pentru finanțare pe fonduri europene, prin Administrația Fondului de Mediu (AFM) sau prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

– Și îl depuneți anul acesta?

Anul acesta, este în pregătire, lucrăm la documentație. Încă nu avem linii de finanțare deschise, dar sunt semnale că urmează să se deschidă și vom încerca pe ambele. Dacă la cel de pe AFM suntem condiționați de valoare, pentru că este pusă o limită în funcție de numărul de locuitori ai comunei, la PNRR, din ce știm, din informații neoficiale, nu ar fi limită de finanțare, și atunci putem chiar să extindem un pic lungimea. Eu l-am pregătit, într-o primă etapă inițială, ca să-l mobilizez, pentru finanțarea pe valoarea care este impusă prin AFM. Acestea sunt intențiile în ceea ce privește infrastructura de apă și canal ca să putem închide tot ce înseamnă localitatea noastră.

Cea mai mare realizare – gaz metan la poarta oamenilor!

– Ca să continuăm cu utilitățile, la gaz, cât mai aveți de lucru?

Rețeaua de infrastructură de gaz metan este în execuție. Pe acest proiect noi am fost doar emitent de avize și autorizații, pe data de 21 martie a fost recepția pentru stația de reglare și măsurare a presiunii, executată de cei de la Transgaz prin magistrala care traversează localitatea noastră. Valoarea investiției a fost de un milion și ceva de euro. A fost finalizată, urmând ca săptămâna viitoare (prima din luna aprilie – n.r.) să trecem la punerea în funcțiune. Din momentul în care se face procesul verbal de punere în funcțiune, stația respectivă este predată către operatorul care va distribui gaz în localitate. În ceea ce privește rețeaua de distribuție la nivel de localitate, ca și investiție principală, stația de gaz este finalizată. Din momentul acesta noi avem gaz în rețeaua de distribuție care este deja executată.

– Asta înseamnă că pot începe oamenii să se racordeze?

Oamenii deja au aplicat pentru racorduri, au făcut cereri. O parte dintre ei sunt destul de avansați. Din momentul în care se face această punere în funcțiune, se pot executa și racorduri.

– Cam câți și-au exprimat dorința?

Operatorul a executat aproximativ 7 km de rețea de distribuție deocamdată. Ori cereri pentru racordarea la gaz nu au fost făcute doar de cetățenii din zona acestei rețele, ci și pentru zonele în care urmează să se facă extinderea. Cerere este. Au făcut solicitări și cei la care nu a ajuns încă conducta și doresc să beneficieze de această infrastructură. Din ce știu de la operator, deja s-au depășit 200 de cereri din gospodării care doresc racordarea la gaz. Din momentul acesta, drumul este mai ușor. Atâta timp cât există și gaz în această țeavă, urmează extinderea în toată localitatea. Cam despre asta e vorba la rețeaua de gaz.

– Și bănuiesc că același operator va face extinderile?

El este obligat, prin contractul de concesiune pe care îl avem din 2021, ca, în toată localitatea, să introducă 33,5 km de rețea de gaz.

– În funcție de solicitări și de posibilitatea lui de a investi.

Da, dar, până acum, pot să declar că a fost ca o înțelegere tacită să nu avanseze foarte mult cu rețeaua de distribuție, că ne-am fi făcut și noi de râs că am băgat țeavă, dar nu avem gaz. Ne trebuia acea stație de reglare și măsurare. Și atunci, reacția oamenilor ar fi fost că vrem să păcălim populația, că nu o să avem gaz niciodată. Și acum mai avem câțiva sceptici, le spun că, după 4 ani, o să fie gaz. De aceea nici nu am făcut mare promovare acestui proiect, până nu am avut lucruri certe. Pot să spun că, undeva în apropierea Paștelui, sau să spunem după luna mai, o să putem să aprindem primele aragazuri din comuna Costișa racordate la rețeaua aceasta de gaz. De aici înainte, este mai ușor și pentru operator să continue distribuția și pentru noi să acoperim toate situațiile și nevoile care au fost.

– Aceasta putem spune că este o mare realizare, mai ales pentru un primar atât de tânăr. Puteți să faceți un schimb de experiență cu colegii din alte localități, acum că aveți know-how-ul. Gazul este una dintre utilitățile pe care primari cu vechime în administrație reușesc foarte greu să-l aducă în localitate.

Am beneficiat și de sprijinul Guvernului României pentru stația respectivă și a celor de la Transgaz care au fost profesioniști, adică a fost un cumul de factori pozitivi.

– Oamenii pozitivi atrag lucruri pozitive. Ați avut vreo parte de cofinanțare în proiectul acesta, sau a fost doar investiția operatorului și primăria a asigurat partea de avize-autorizări?

Doar de avize, ce ține de amplasament și de toate documentele ca ei să poată să desfășoare această investiție. Da, e o mare realizare, mai ales că la noi, în localitate, magistrala trecea întotdeauna pe aici, era păcat să nu folosim această oportunitate. A fost unul dintre obiectivele principale ale mele și în primul mandat. Mi-aș fi dorit, cam așa mi-am propus eu, în primul mandat să ajungem unde suntem astăzi, în 2025, cu finalizarea acestei stații. Dar, dacă tragem linie și adunăm, pentru noi, anul acesta este anul în care finalizăm investițiile majore! Anul trecut au fost anumite impedimente, care au fost depășite cu profesionalism și lucrurile au ajuns la finalul dorit în ceea ce privește stația respectivă, chiar dacă anul acesta și nu în 2024, important este că le-am dus la bun sfârșit! Din momentul acesta, noi putem spune că ne-am cam făcut misiunea în ceea ce privesc utilitățile. Acum totul ține de operator și de cetățean să facă demersurile și să-și dorească să se branșeze.

Facturi zero la curent pentru instituțiile publice

– Pe curent electric, iluminat public, cum stați?

Pe partea de iluminat public, am finalizat anul trecut două investiții, demarate din mandatul trecut. Una a fost, prin buget local, să extindem zonele de rețea de iluminat public. Erau câteva străduțe, și mai sunt și la momentul acesta, care nu beneficiau deloc de iluminat public. Am făcut un proiect prin bugetul local de extindere a rețelei publice. Iar, pe partea de iluminat inteligent, tot prin AFM, am finalizat un proiect de înlocuire a lămpilor existente, cu unele noi, cu led și comandate prin Telegestiune.

– Legat de aceasta știu că aveați un proiect cu parcuri fotovoltaice?

Avem și proiectul cu un parc fotovoltaic, care ar acoperi și din iluminatul public. Odată implementat acest proiect, capacitatea lui de producție va acoperi consumul a tot ce înseamnă clădiri publice din localitatea Costișa, inclusiv costurile cu iluminatul public. Suntem în faza proiectării. Așteptăm livrarea proiectului tehnic, ca ulterior să-l scoatem la licitație.

Acest contract este prin fonduri europene, are o valoare de 250.000 de euro și termenul de finalizare este luna decembrie 2025. Deci anul acesta o să trebuiască să finalizăm și implementarea acestui proiect.

– Unde va fi parcul fotovoltaic?

Este un teren din satul Costișa, liber de orice sarcini, în apropierea unui punct de transformare pentru a putea face racordul mai ușor. Dacă implementăm acest proiect, putem spune că o să facem niște economii consistente la bugetul local, pe toate clădirile care țin de administrația publică locală.

– Vine lumea să construiască în Costișa, în condițiile în care le puneți la dispoziție toate aceste utilități?

Da. Trendul este pozitiv în ceea ce privește emiterea autorizațiilor de construire, localitatea este într-o continuă extindere a zonelor rezidențiale. Salariile au mai evoluat și la noi, mai sunt familii, tineri, care s-au mai întors de peste hotare. E un trend pozitiv în ceea ce privește demografia. Dar, suntem la un început de drum și în această privință a repopulării satelor.

Creșterea calității serviciilor educaționale

– Intenționați să reabilitați termic, să modernizați școala. În ce stadiu mai sunteți cu proiectul acela?

Am pregătit două proiecte pentru învățământul din localitate. Unul privind construirea unei grădinițe noi, dedicat familiilor tinere cu copii și cel de-al doilea însemnând reabilitarea și eficientizarea energetică a clădirii școlii gimnaziale, unde învață toți copiii noștri. Suntem în faza pregătirii cererii de finanțare. Iar, în ceea ce privește eficientizarea școlii, va fi o investiție de 1,5 milioane de euro care va aduce școala de la standardele la care este acum la standarde mult mai înalte.

– Grădinița, cât de mare vă doriți să o faceți?

Grădinița trebuie să deservească cele trei categorii de vârstă: grupa mică, mijlocie și grupa mare, pentru aproximativ 60 de preșcolari. Va fi o grădiniță la standardele actuale. Vor fi două proiecte cu o valoare de 1,5 milioane de euro fiecare și le vom depune prin ADR Nord-Est, pe componenta Educație. Am finanțat studiile de fezabilitate și suntem în faza de emitere a autorizației de construire. Ulterior, până la 31 mai, este deschisă linia de finanțare, să reușim să aplicăm și noi cu cele două obiective.

– Credeți că aveți șanse până la sfârșitul acestui an să scoateți la licitație execuția?

După cum ne-am făcut noi un grafic și un plan, atât cu consultantul, cât și noi în echipa de proiecte, aici, dacă vor fi foarte multe proiecte de dus, va dura o perioadă destul de lungă. Estimez eu, ca, undeva prin toamnă, să reușim să semnăm contractul de finanțare, iar în perioada de iarnă să  facem procedurile de licitație. Și, după cum văd, dacă nu se complică lucrurile cu contestații sau altceva, din primăvară, am estimat noi că am putea intra în execuție cu proiectul. Da, cu toate lucrările de dus, cam acesta este obiectivul nostru.

– Pe infrastructura rutieră știu că ați făcut niște pași importanți în mandatul trecut. Ce mai aveți de făcut?

Infrastructura rutieră este acoperită un procent destul de mare la nivelul localității. Mai avem un proiect pregătit, l-am depus, în funcție de finanțare. Mai sunt aproximativ 5,7 km de străduțe periferice, capete neasfaltate.

Infrastructura – motorul dezvoltării localității

– Pe Programul “Anghel Saligny”?

L-am depus pe “Anghel Saligny”, dar nu avem surse de finanțare.

– Acolo știu că mai toată lumea se plânge că au rămas sume mici.

Da, au fost și problemele acestea, dar noi am primit doar pe o parte din canalizare finanțare, în primul rând, și, acum, cu un nou guvern și un nou ministru, prioritizează partea de canalizare, iar infrastructura rutieră rămâne să fie promovată ulterior. Am încercat să facem pe buget local, ca și anul trecut, să rezolvăm și această parte din infrastructura rutieră care ne-a mai rămas, dar nu sunt bani.

– Unde ați mai putea merge să luați fonduri pentru asta?

Nu sunt în momentul acesta. La Ministerul Dezvoltării prin “Anghel Saligny” acolo am depus, dar nu am primit finanțări. Și nici în perioada următoare, sigur nu vor oferi finanțări pe partea din infrastructura rutieră. Nu e foarte mult, 5 km și ceva, vorbim de câteva străduțe în satul Dornești și în Costișa, doar atât ne-a mai rămas.

– Și vă gândiți, eventual, să le etapizați prin bugetul local, să vă luați câte o porțiune în fiecare an?

Asta intenționam anul trecut, dar, după cum e bugetul pentru anul acesta, cu siguranță nu vom avea nimic pentru aceste asfaltări. Mai așteptăm.

– Cu bugetul ce strategie aplicați, cum vă descurcați cu bani puțini?

Anul acesta, ca și buget, ca și modalitate de așezare a lui, strategia noastră este să ne axăm pe finalizarea investițiilor aflate în curs de derulare, să acoperim toate cheltuielile care țin de aceste investiții. Avem și acolo cofinanțări, și aici mă refer la costurile care țin de administrație pe lângă acest proiect, dirigenție de șantier, asistență tehnică, taxe, cote și ce mai avem pentru a le duce la bun sfârșit. Vom depune aceste noi proiecte prin fonduri europene, școală, grădiniță, și extinderile la apă și canalizare.

A consemnat Angela CROITORU