Motto: “Nu pune limite la nimic! Cu cât visezi mai m
ult, cu atât ajungi mai departe!”
Mihai Gontaru Gavril, primarul comunei Gârcina, are în biroul său un instrument care ar trebui să fie nelipsit din dotarea oricărui edil care se gândește la dezvoltarea localității: o tablă magnetică albă cu marker. Pe aceasta, în fiecare zi, în cele 2-3 ore petrecute la birou, printre documentații pe care le studiază și documente, înainte de a ieși pe teren, notează, șterge, modifică, adnotează. Așa iau viață proiectele sale și acolo scrie zilnic ce mai este de făcut la fiecare dintre ele. Alături de el sunt viceprimarul Dorin Buga și administratorul public Dragoș Ionuț Corfu, dar, mai ales, oamenii din comună pe care-i consideră parteneri în dezvoltarea de proiecte pentru comunitate.
– Trebuia să deschideți Școala Gârcina, școala nouă, în toamna anului trecut. Ați reușit?
Nu, din păcate, a fost etapizat proiectul prin noua sesiune a ADR Nord-Est. Dar, din fericire pentru noi, am reușit ca partea neeligibilă din finanțare, care ne revenea nouă să o plătim din bugetul local, în jur de 3 milioane de lei, să devină eligibilă prin această etapizare. Astfel încât, am eliberat din presiunea de pe bugetul local și am reușit ca, o sumă importantă de bani, să fie atrasă tot din fondurile europene, prin Regio -ADR Nord-Est. Suntem într-un stadiu avansat al lucrărilor, 90% din lucrări sunt efectuate la interior. În momentul de față, constructorul lucrează la terenul de sport, care va fi unul acoperit, tip balon. Copiii o să aibă o sală de sport la interior, în sfârșit… Urmează să mai facem achiziția de mobilier și dotările pentru laboratorul de informatică și alte dotări la școală. Preconizez că, în cel mult 3-4 luni de zile, o să finalizăm atât terenul de sport, cât și cu achizițiile la dotările respective. Sper ca, la începutul anului școlar 2025-2026, să inaugurăm școala nouă, permițându-ne și lucrările pe care le mai avem de efectuat și să obținem toate avizele care sunt necesare deschiderii noii unități de învățământ.
Proiecte noi pentru educația copiilor
– Partea de IT și dotări e venită prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)?
Nu, tot prin Programul Regio, prin Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est. Prin PNRR a fost un alt proiect, pe care l-am obținut pentru școala veche. În momentul de față toate sălile de curs din vechea școală sunt dotate și utilate cu mobilier nou și cu echipamente și dotări de ultimă generație, finanțate prin PNRR. Este un proiect pe care l-am finalizat luna aceasta, chiar îl închidem la sfârșitul acestei luni. Este o investiție în jur de 600.000 lei, bani atrași de Primăria Gârcina prin PNRR, astfel încât școala veche va putea fi folosită în continuare. Noi ne gândim să deschidem, împreună cu Ministerul Învățământului, o școală de tip profesional, de meserii, în școala veche, în urma transferului. Suntem în tatonări, încercăm să vedem ce putem face pentru a da o destinație școlii vechi, care o să rămână în urma transferului copiilor în cea nouă. Dar, avem destule lucruri de făcut în școala veche. Putem să facem și un centru social, dar aș vrea să merg în continuare pe educație. Mă gândesc la realizarea unor cursuri profesionale, cum ar fi o școală de meserii, cursuri care lipsesc în această perioadă în zona noastră.
– Școala nouă câte săli de clasă are și câte laboratoare?
Școala nouă din satul Gârcina are opt săli de clase, are o sală de festivități, o sală de sport la interior, mai mică, și două laboratoare, unul de fizică-chimie și unul de biologie. Plus două cabinete medicale, toalete la interior, tot ce ține de o bună desfășurare a activității cadrelor didactice și a elevilor.
– Asta înseamnă că, practic, toți elevii din școala veche vor putea învăța în cea nouă?
Sigur! Iar în școala veche de sus, unde funcționează grădinița și clasele I-IV, mi-aș dori să înființăm, în spațiul rămas liber, o creșă. Chiar dacă avem încă una în desfășurare prin CNI, în satul Almaș, una similară cu cea care s-a deschis acum în municipiul Piatra Neamț, mai mică, pentru 40 de copii. Mă gândesc să atragem copiii din Gârcina, din satele Cuejdiu, Gârcina și Almaș, dar și din localitățile învecinate, având în vedere și faptul că municipiul Piatra Neamț este, în momentul de față, sufocat de cererile părinților pentru creșă.
– Asta ar însemna că, practic, pe infrastructura de învățământ, sunteți acoperiți?
Mai avem o singură problemă, pe care am început deja să o rezolvăm la Școala din Cuejdiu. Am reușit anul acesta să finalizăm toaletele la interior. Până acum erau la exterior, dar cu sprijinul Ministerului Educației, care ne-a ajutat cu o sumă de aproximativ 100.000 lei, cu banii de la noi, Primăria Gârcina, am alocat încă pe atâta, și, nu în ultimul rând, cu sprijinul unui sponsor, care ne-a sprijinit cu 50.000 lei, am reușit să facem condiții decente și pentru copiii din Cuejdiu. Am reabilitat o sală de clasă și am amenajat acolo toalete pentru cei mici, pentru cei 40 de copii. Sperăm că, în perioada următoare, vor fi din ce în ce mai mulți copii, și ne gândim să reabilităm toată clădirea printr-un proiect pe un program care se deschide pe risc seismic. Deja lucrăm la tot ceea ce este necesar ca documentație, la studiul de fezabilitate, la studiul geo, la expertiza de risc seismic, pentru a-i da o valoare și școlii vechi.
Legătură nouă cu orașul – drumul de la Oprișeni
– Pe infrastructura rutieră, ați terminat drumul de la Oprișeni, legătura nouă cu Piatra-Neamț? În ce stadiu este acum?
Proiectul pe Programul Național de Investiții “Anghel Saligny”, “Modernizarea drumurilor de interes local în comuna Gârcina”, este un proiect pe care l-am demarat acum 3 ani și este la un stadiu de 71% grad de maturitate, de execuție. Mai avem, în afară de o singură stradă care a mai rămas să fie abordată, strada Magnoliei, acolo sunt niște lucrări mai complexe de făcut, îndiguiri, rigole. Absolut toate celelalte străzi care erau în proiectul respectiv au fost finalizate, exceptând legătura cu Piatra Neamț, drumul din Oprișeni, extensie Dragoș-Vodă, adică a doua legătura cu Piatra-Neamț. Trebuie să turnăm al doilea strat de uzură și să montăm parapetul de protecție pe panta din Oprișeni. Toate celelalte străduțe care erau în proiect sunt finalizate.
– Am văzut că deja se circulă pe acel drum…
Se circulă, sigur, dar în momentul de față, cu sprijinul Primăriei Piatra Neamț, se lucrează, chiar într-un ritm foarte bun, la finalizarea celor 460 de metri care lipsesc, efectiv, între Dragoș-Vodă și strada Oprișeni. Este partea de care se ocupă colaboratorii noștri din Primăria Piatra-Neamț. Întotdeauna, acolo unde există înțelegere și o bună colaborare se fac lucruri bune pentru comunitate. Dacă o să aveți drum pe acolo, o să vedeți că se lucrează la reabilitarea celor două treceri, peste cei doi torenți din zonă, se înlocuiesc tuburile respective cu unele mai mari și mai trainice. Noi, pe tronsonul nostru, am avut în jur de 7-8 traversări de acest gen. Noi sperăm, conform spuselor celor de la municipiul Piatra Neamț, ca până în luna iunie să fie practicabil acel sector de drum. Au termen de execuție până la începutul lunii iunie.
Utilitățile comunei – extinderi de apă și canalizare
– Pe “Anghel Saligny” mi-ați spus ce se întâmplă, spuneți-mi cam în ce stadiu se află comuna pe partea de apă-canal?
Pe apă-canal avem un proiect rămas ca restanță pentru cetățenii din satul Almaș. Ne străduim de vreo patru ani să îl finalizăm, dar au apărut tot felul de piedici. O dată, din cauza faptului că nu am avut o soluție viabilă pentru rezervorul de apă, a trebuit să reproiectăm tot ceea ce era proiectat înainte. Am găsit o altă soluție pe un islaz pe care îl avem, iar, în momentul de față, lucrarea este undeva la un stadiu de execuție de 55-60%. Constructorul a început lucrările deja anul acesta. Mai avem termen până la sfârșitul anului să finalizăm lucrările. Primăria Gârcina lucrează acum la racordurile de curent electric pentru cele două stații de pompare, una situată la baza versantului, unde va fi bazinul de apă montat și o alta la jumătatea distanței. Avem toate avizele necesare de la Delgaz. Urmează să facem aceste racorduri la curentul electric pentru stațiile de pompare. Am reușit la bazinul de apă, să realizăm susținerea bazinului, s-au forat 60 de piloni la 12 metri. S-a stabilizat astfel toată partea unde vine montat bazinul de apă. Este un bazin de 300 de mc, mai mult decât suficient pentru asigurarea apei celor aproximativ 600 de locuitori ai satului Almaș. Sperăm ca, până la sfârșitul anului, să avem apă pe conductele din satul Almaș. Sistemul de distribuție a apei și canalizarea pe satul Gârcina, din centrul comunei, încercăm să-l predăm la Apa Serv. Procedurile sunt destul de complexe. Nici acum nu am reușit. Am făcut o nouă adresă prin care intenționăm, pentru a treia oară, să predăm acest sistem de apă și canalizare. Este un proiect pe care l-am moștenit și pe care vreau să-l duc la bun sfârșit prin predarea către operator.
– Ce mai aveți de făcut pentru a preda această alimentare cu apă?
Acum suntem în faza de strângere de documente. Sperăm și acolo ca într-un timp cât mai scurt să predăm. Tot pe apă și canalizare, intenționăm în perioada următoare să depunem la Administrația Fondului de Mediu (AFM) un proiect pentru reabilitarea celor 5 stații de pompare a apelor uzate din comuna Gârcina, care din punctul meu de vedere au fost prost executate și subdimensionate față de necesarul din momentul de față pentru toate locuințele ce sunt în comuna Gârcina. Avem studiile de fezabilitate pregătite, avem toate avizele, așteptăm deschiderea sesiunii. Tot pe același proiect îl depunem pentru zona din Dealul Lung pe partea către Calea Romanului. Știți foarte bine că noi ne extindem până în municipiul Piatra Neamț. Acolo sunt câteva locuințe, în jur de 30 de case, care au nevoie de racord la apă și canalizare și am primit cereri în acest sens, de asta am și făcut studii de fezabilitate. Al treilea proiect pe apă îl avem în colaborare cu Apa Serv și Consiliul Județean Neamț. Este un proiect ambițios care ne va asigura independența de apă pentru totdeauna.
– Pe fostul proiect POIM al Apa Serv?
Da. Acolo suntem prinși cu o valoare de aproximativ 5 milioane de euro, pe comuna noastră. Aici se discută de o aducțiune de la rezervorul din Dărmănești, o nouă aducțiune de la rezervorul R6, până la rezervorul actual din Gârcina și montarea altor două rezervoare suplimentare de 150 mc fiecare, astfel încât tot necesarul de apă pentru satele Gârcina și Cuejdiu va fi asigurat. Totodată, acest proiect prevede și extinderea pe satul Cuejdiu, unde nu avem deocamdată apă trasă, avem numai până în satul Gârcina, la limita cu Cuejdiu. Din câte am înțeles, ar trebui să intre cât mai rapid pe execuție, deoarece s-a aprobat această etapizare și noi suntem primii care intrăm în lucru din acest proiect. Acestea ar fi proiectele pe apă și canalizare.
– Pe infrastructura rutieră mai aveți în lucru altceva, pe lângă drumul de la Oprișeni?
Am reușit să finalizăm drumul din Cuejdiu care duce spre lacul Cuejdel în proporție de 90%. Mai avem un sector de reabilitat de aproximativ 400-500 metri. L-am depus pe “Anghel Saligny” și, din păcate, am prins doar o mică finanțare din ceea ce am cerut și atunci a trebuit să alocăm, eșalonat în 3 ani de zile, în fiecare an câte o sumă de bani pentru reabilitarea acestui sector de drum, foarte important pentru noi. Sperăm ca anul acesta să finalizăm întreg sectorul de 8 km. Mai avem un proiect pe care l-am depus la Compania Națională de Investiții (CNI) pentru reabilitarea unor străzi secundare din Gârcina și satul Cuejdiu, restul străzilor care n-au fost acoperite pe „Anghel Saligny”. Continuăm asfaltarea și străduțelor din satul Cuejdiu. Anul trecut am reușit să asfaltăm cea mai lungă stradă, de aproximativ 700 metri, strada Imașului, și, odată ce finalizăm sectorul de drum principal, vom veni cu o asfaltare a tuturor străduțelor adiacente secundare.
Independență energetică – parc fotovoltaic
– Ce proiecte noi pe care vă doriți să le faceți, aveți pe agendă în acest moment?
Avem 18 proiecte în derulare. Un proiect la care țin foarte mult pentru independența energetică, un parc de panouri fotovoltaice, prin care vom scăpa de plata facturilor a tuturor clădirilor care țin de primărie. Aici mă refer la clădirea primăriei în sine, la școli, la dispensare, la cămin cultural, centru social, tot ce ține de primărie, inclusiv iluminatul stradal. Este un proiect de 1.800.000 de lei, din care 1.600.000 de lei sumă eligibilă, 200.000 de lei din bugetul local, care dă 0,25 MW.
– Cu finanțare prin AFM?
Nu, este prin Ministerul Energiei. Cu acești 0,25 MW vom asigura tot acest necesar, această lucrare va fi efectuată tot la ieșirea spre Piatra-Neamț, pe Calea Romanului, pe partea stângă unde sunt construcțiile respective, acele 30 de case. În fața lor am identificat un teren care a mai rămas liber, aproximativ 2.000 de metri pătrați, unde va fi construit acest parc fotovoltaic. Am dat drumul la procedura de intrare în proiect, s-a făcut anunțul deja. Așteptăm să facem studiul, proiectul tehnic și implicit execuția. Avem termen de finalizare decembrie 2026. Noi sperăm ca anul acesta, în vară, să începem deja lucrările. Dacă rămânem tot pe curent electric, mai avem un alt proiect, de această dată în colaborare cu Delgaz. Este vorba despre o extindere de rețea în satul Cuejdiu. Îmi doresc de foarte mult timp și am patrulat un pic terenul până acum. Legea ne obliga doar pe noi ca primărie, până acum, să plătim. Legea era în felul următor: făceam investiția pe banii noștri și o predam Delgaz-ului. Legea s-a schimbat, acum obligă și operatorul respectiv pe Delgaz să aloce o sumă de bani. Am făcut cerere în acest sens către Delgaz. Avem sprijinul Delgaz pentru un proiect care vizează o extindere de rețea de aproximativ 2 km în satul Cuejdi. Va deschide o oportunitate enormă pentru comuna noastră. Este o zonă foarte frumoasă. Terenul este în intravilan, a intrat pe intravilan acum 2-3 ani de zile prin finalizarea Planul Urbanistic General. Suntem în faza de SF în momentul de față. O să alocăm și noi o sumă de bani, o să aloce și Delgazul. O să vedem dacă ponderea este de 50-60% sau, dacă este interesul mai mare din partea operatorului respectiv, s-ar putea să acopere toată investiția. Noi o să facem doar avizele și documentația respectivă, tot ceea ce trebuie. Este un proiect foarte important pentru noi, deoarece acea zonă are deja o mănăstire, Schitul Daniel Sihastru, are deja o fostă pensiune care se va redeschide ca centru pentru persoane în vârstă. Sunt diferite construcții în jur de 20-30 de construcții în zonă, cu o tendință și un potențial de extindere către mai mult, dacă o să fie utilitatea respectivă. Curentul este cea mai importantă utilitate din punctul meu de vedere. Dacă nu ai curent, nu ai nimic și atunci, implicit, se va dezvolta toată zona. Vom crea un nou sat, un nou cătun. Pe iluminatul stradal, dacă rămânem tot pe el, mai avem pe AFM-3 o extindere de iluminat stradal tot în zona respectivă, cu panouri fotovoltaice de această dată, tot în zona Cuejdiu.
– Acei stâlpi ce au panouri fotovoltaice individuale?
Da, dar mult mai moderni și cu panouri mult mai fiabile. Plusăm și cu schimbarea restului de 250 de lămpi care au mai rămas de schimbat în comună. E un proiect de 1.200.000 de lei, 1.000.000 de lei prin AFM, 200.000 cofinanțare. După cum vedeți, avem mici părți de cofinanțare pe care trebuie să le susținem din bugetul local, dar asta e situația, nu avem ce face. Dacă vrem să ne dezvoltăm, trebuie să alocăm și noi o mică parte.
Ideile bune atrag și finanțările
– Cum vă descurcați cu banii?
Astăzi (27 martie 2025 – n.r.) chiar avem ședința pentru aprobarea bugetului local. Este un buget de continuare al lucrărilor pe care le avem, pentru că avem lucrări importante și pe “Anghel Saligny”, avem de făcut cofinanțări și, cum v-am spus, pe toate proiectele pe care le avem în derulare, chiar și pe apă, la Almaș.
– Cât aveți în buget anul acesta, vă descurcați cu investițiile?
Avem ceva mai puțin decât anul trecut, 27,7 milioane de lei, plus excedentul de anul trecut de aproape 600 de mii de lei. Partea de funcționare o acoperim cu aproximativ 11,6 milioane de lei. În jur de 5,5 milioane de euro, cam așa avem, cu tot cu investiții. Sumele din TVA ne-au venit la jumătate față de anul trecut. Am primit în 2024, 1,5 milioane de lei, anul acesta ne-au venit doar 700.000 de lei, din care 400.000 deja i-am cheltuit pentru a acoperi cheltuielile de funcționare până la aprobarea bugetului, acea a 12-a parte din buget pentru deszăpeziri, plata facturilor, salariile personalului, colegii din primărie. Sperăm la rectificarea pe care o să o avem acum, cu ajutorul Consiliului Județean Neamț, să primim sume mai mari. Avem un proiect important pe gaz, cu CJ Neamț, un proiect ambițios pentru comuna noastră, la care țin foarte mult. Este un proiect de mandat care mi-l asum proiectul cu gazul. Noi facem parte din Metropolitan Gaz, un proiect cu încă șapte comune plus CJ Neamț și, săptămâna trecută, s-a eliberat certificatul de urbanism. Urmează, într-o săptămână-două să fie predate și studiile de fezabilitate. Apoi vom scoate toate avizele care sunt necesare și apoi, domnul președinte al Consiliului Județean, Daniel Harpa, poate și împreună cu noi, primarii, o să mergem la semnat contractul de finanțare care este de 33 de milioane de lei. Proiectul este mult mai mare, dar o să ne limităm la acești bani pentru a trage conducta principală, în așa fel încât să ajungă la toate comunele și să facem și racorduri în același timp, pentru că proiectul prevede conductă de gaz plus racorduri. Și atunci firma care o să câștige licitația sau concesiunea, probabil o să fie o concesiune pe mai mulți ani, nu cunosc chiar toate detaliile în acest moment, o să facă extindere după aceea. Interesul operatorului este să racordeze cât mai mulți și să distribuie cât mai mult gaz. Vrem să oferim o alternativă oamenilor, cetățenilor din Gârcina, la încălzirea cu lemne, pentru cei care vor să se racordeze și la o altă sursă de distribuție gaz, nu doar prin clasicele sobe pe lemn sau peleți.
– Oamenii din comună, ce spun? Sunt dornici?
Sunt dornici, de aceea am făcut acest proiect. Probabil nu o să se racordeze toată lumea de la început. Dar, la fel ca și la apă, când aduci conducta principală, prima dată se racordează 10-20, după aceea ajungi, cum suntem la apă acum, la un grad de 99%, în 15-20 de ani, de când e trasă apa. Și atunci ai o alternativă, pentru gătit, pentru apă caldă, pentru orice. Sau îți montezi un sistem hibrid, să funcționeze și pe lemne și pe gaz. O automatizare se poate face. Este un proiect ambițios. Eu mi-aș dori ca, din toamnă, efectiv să se înceapă lucrările.
Dispensar uman mai modern ca la oraș
– Alte proiecte, ce ați mai finalizat în ultimul an?
Dispensarul din comună a fost modernizat cu sprijinul doctorilor. Cetățenii din comună știu lucrul acesta, văd efectiv schimbarea în acest sens. S-a schimbat tot la dispensar, începând de la instalația electrică. Am ajutat doctorii de familie să depună pe Ministerul Sănătății acele proiecte pentru dotări de cabinete și renovări. Practic, noi i-am asistat din toate punctele de vedere. Fără sprijinul nostru nu știu dacă ar fi reușit. E un volum foarte mare de documente. Nu înțeleg de ce e așa de stufoasă această procedură. Eu consider că un doctor trebuie să aibă abilități, să fie de specialitatea lui, nu să fie proiectant-consultant. Noi am fost și proiectant și consultant pentru doctori, astfel încât am reușit să atragem o investiție în jur 100.000 de euro cu tot cu dotări. Sunt trei cabinete plus o sală de tratament. Și am reușit să le modernizăm pe toate trei, chiar dacă unul dintre doctori nu a vrut să acceseze acest program. Am accesat doar cu doi dintre ei, dar am modernizat și partea acelui doctor. Acum urmează ca Ministerul Sănătății să livreze toată aparatura, care este o aparatură modernă, de la masă de consultații până la Doppler, Eco-Doppler, tot ce ține de aparatură medicală de bază necesară unui cabinet medical.
– Totul se încadrează în acea o sută de mii?
Da, pentru că așa au fost stasurile. A fost în jur de 40 de mii de euro pe partea de construcții și vreo 50 de mii de euro pentru dotările respective. Totul arată acum într-un anumit fel și este dotat la standarde moderne. Chiar mă mândresc cu acest dispensar. Arată chiar mai bine ca unele din cabinetele medicale din oraș.
– Pe AFIR ce faceți?
Cu AFIR-ul avem proiecte foarte frumoase în derulare. Avem în momentul de față un proiect pe care o să ne vină în scurt timp o autoutilitară cu sărăriță, cu lamă, basculabilă. Este 100% eligibil, avem 70.000 de euro pe proiectul respectiv. Va intra în dotarea Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență și o vom putea folosi și la deszăpezire și la transportul diverselor materiale, aluviuni, pe situații de urgență. Urmează, în perioada care vine, să depunem un nou proiect, până la sfârșitul anului, tot pe GAL Ceahlăul, grupul de acțiune locală. Ne-am gândit, am discutat și cu domnul viceprimar, ar fi ideal să avem un garaj pentru toate utilajele pe care le avem. Majoritatea le-am obținut prin GAL, cum ar fi și tractorul și buldoexcavatorul. Acum, dacă ne vine și această autoutilitară, o să identificăm o zonă. Nu aș vrea lângă primărie, pentru că avem locul de joacă care este în reabilitare acum. Ne-am gândit la un garaj pentru aceste utilaje, unde să avem și antiderapantul și tot ce ține de bună a desfășurare a întreținerii drumurilor publice din comună. Avem aici, la primărie, stația rapidă de reîncărcare pentru autovehicule electrice, vor mai fi alte două stații de reîncărcare prin PNRR. Mai avem, tot prin CNI pentru situații de urgență, consolidări de maluri pe 1,5 km. Gabioane, ziduri de consolidare pentru că avem o zonă cu case în pericol din cauza alunecărilor de teren. Un proiect de 1,5 milioane de euro, cu foarte multe avize.
– Le organizați oamenilor ziua comunei?
Noi nu avem ziua comunei, noi sărbătorim altfel ziua comunei. Chiar mă bucur că ați adus în discuție acest subiect, muncă, muncă, dar mai trebuie și un pic de relaxare și noi avem ce să le oferim. Avem Gârcina Bike, pe 27 aprilie anul acesta, în ultima săptămână a vacanței de Paște a elevilor. Apropo de acest eveniment, Ministerul Dezvoltării ne-a deblocat cei 750.000 de lei care inițial erau pe PNRR pentru cei 4 km de piste de biciclete, am încărcat documentele la finele anului trecut și acum ne-au anunțat. O să putem plăti constructorului facturile. Avem și Fân Fest, care deja devine o tradiție locală, anul acesta la ediția a III-a, în august, când se reîntregesc familiile pentru perioada de vacanță, vin în concedii acasă, la părinți, la copii. Avem concursuri de cosit, de tras funia și o să mai pregătim și alte surprize. A prins la oameni, sunt bucuroși să participe, să socializeze. Avem și o zi olimpică, organizată până acum de doamna Iulia Negură, în aprilie-mai, o să luăm legătura cu dumneaei să o facem și anul acesta. Noi organizăm toate aceste lucruri numai cu ajutorul sponsorilor, nu afectăm bugetul local.
Lucrurile bune se fac în echipă!
“Am făcut echipă la primărie pentru comuna Gârcina. Suntem, în mare, echipa din mandatul trecut, fostul viceprimar cu care mă înțeleg foarte bine, Dragoș Ionuț Corfu, este acum administrator public al comunei, facem multă muncă de teren. Actualul viceprimar, chiar dacă este de la PNL, Dorin Buga, a intrat și el în echipă chiar dacă am avut… tatonări, ca să zic așa, la începutul mandatului. Până la urmă interesul este ca lucrurile să meargă bine în comună pentru oameni și atunci orgoliile, politica nu au ce căuta în administrație! Noi facem doar politica oamenilor!” – Primarul Mihai Gontaru Gavril
“Cu domnul primar Gontaru am devenit chiar prieten, lucrând ultimii 4 ani împreună, mergeam pe teren la toate proiectele. Acum, avem și mai multe proiecte și, ne împărțim și urmărim tot ceea ce este în lucru. Avem o echipă frumoasă la primărie, venim cu drag, ne împărțim toate problemele de rezolvat și conlucrăm pentru a le duce la bun sfârșit!” – Administratorul public Ionuț Dragoș Corfu
Avem o colaborare instituțională cât se poate de normală
“Avem o colaborare instituțională cât se poate de normală, doar facem parte din aceeași coaliție PSD-PNL! Comuna Gârcina, față de alte comune, chiar are multe proiecte, unele sunt în implementare, pentru altele căutăm soluții de finanțare, altele sunt pe final, în funcție și de buget. Noi suntem în slujba cetățenilor din comună! Este bine că toate părțile se înțeleg, și consilierii locali, din punctul de vedere al votului sprijină proiectele noastre, cu mici excepții o abținere sau două” – Viceprimarul Dorin Buga
A consemnat Angela CROITORU