Primarul Augustin Holmanu are o misiune grea în comuna Pâncești, comunitate de oameni harnici, dar în care există doar câteva asociații agricole, așa încât bugetul local este mai totdeauna insuficient, neavând resurse locale. Totuși, echipa din primărie reușește să chibzuiască banii, așa puțini cum sunt, să atragă finanțări europene și să le ofere oamenilor speranța unui viitor mai bun.
Educația este prioritatea numărul 1 și asta se vede din felul în care arată școala și grădinița, moderne, dotate la ultimele standarde și luminoase. De curând, și primăria s-a mutat în sediu nou, chiar la începutul lunii aprilie, înainte de Sărbătorile Pascale.
– Domnule primar, v-ați mutat în casă nouă, aveți primăria și școala de alături, proaspăt reabilitate. Cum ați reușit să finalizați aceste proiecte?
Suntem în noul local al primăriei, este o construcție ridicată prin PNRR, pe Agenția Fondului de Mediu, am accesat Programul de Eficientizare energetică a clădirilor publice. Pe acest program am avut în derulare două proiecte, ambele au ajuns la sfârșit, sunt 100% finalizate. Avem această clădire nouă a Primăriei și Consiliului Local Pâncești și Școala Gimnazială “Vlad Dănulescu”, Corpul B. Ca investiție, în acest corp s-au investit peste 1.500.000 de lei la primărie, iar școala este 1.800.000 de lei. Sunt fonduri europene venite din PNRR, de la Ministerul Mediului, dar și contribuția proprie a Primăriei Pâncești.
– Primăria este construcție ridicată de la zero?
Nu, pe acest program nu am putut realiza construcții noi, în schimb clădirea care exista este refăcută în proporție de 90%. Au mai rămas din construcția veche doar pereții, în rest tot a fost schimbat, acoperiș, sistem de izolație și toate celelalte.
Pompe de căldură electrice cu recuperatoare
– La sistemul de încălzire al acestor clădiri, pentru ce ați optat?
Sistemul de încălzire este unul ultramodern, bazat pe pompe de căldură electrice. În toate birourile avem recuperatoare, este un sistem nou. La școală, suplimentar, fiind spațiile foarte mari, a trebuit să ne mai dea proiectarea, în paralel, și un sistem de încălzire cu o centrală pe peleți. Vreau să vă spun, chiar dacă iarna aceasta nu prea am avut temperaturi scăzute, totuși au fost undeva la minus 12 grade Celsius, dar sistemul adiacent, cu peleți, nici n-a pornit. Deci, aceste pompe electrice de căldură fac față, copiii chiar au stat în tricou, atmosfera este foarte plăcută în școală și din punct de vedere termic și din toate punctele de vedere. Problema este că nu am verificat 100% eficientizarea energetică, în sensul că nu avem un ciclu întreg să putem face o comparație la consum, să vedem cât va costa curentul electric. Dar, tot în cadrul programului, avem o suplimentare a curentului electric cu panouri solare. Dacă vă uitați pe clădiri, pe ambele, primăria și școala avem și panouri montate. Lucru prin care sperăm să ne diminueze factura.
– Mobilierul, dotările, toate au fost prinse în aceste proiecte?
Mobilierul și dotările pentru primărie au fost luate printr-un alt proiect, cu finanțare europeană, prin GAL Colinele Iașilor, pe AFIR. Am avut un proiect în valoare de 10.000 euro. Din exercițiul financiar trecut, pe Grupul de Acțiune Locală (GAL), s-au făcut niște economii de la proiecte, și, în urma adunării, ne-a mai revenit câte o sumă de 10.000 euro, care ne-a prins foarte bine pentru că am cumpărat cu ea mobilierul. Când am terminat construcțiile, am avut și mobilierul nou, la fel și școala a beneficiat de mai multe proiecte, cu dotări.
– La școală, prin PNRR, mobilierul și dotările în toate școlile ați reușit să-l finalizați?
Exact asta vă spuneam. Prin PNRR, am achiziționat mobilier nou, dotări, table interactive, tot ce au nevoie, în toate corpurile de școală. Ca organizare juridică noi avem o singură școală în centrul de comună, dar avem trei corpuri, trei clădiri. Corpul A, unde funcționează școala primară, este tot aici, la 70 de metri de primărie. Imediat alături, avem Corpul B, unde funcționează gimnaziul și avem grădinița unde funcționează și clasa pregătitoare. Și această grădiniță a fost modernizată acum 8-9 ani în urmă, tot prin fonduri europene. La această clasă pregătitoare, a fost o întâmplare frumoasă. Noi, când am făcut acea grădiniță, n-aveam decât două grupe, grupa mică și grupa mare. Și am structurat-o cu două săli de clasă, iar, ca să îndeplinim toate condițiile de la Uniunea Europeană, trebuia să facem și un vestiar. Un vestiar care este la fel de mare cât o sală de clasă, numai că, la noi copiii nu folosesc vestiarele, nu sunt obișnuiți. Ei vin de acasă cu un singur rând de haine, nu se schimbă la grădiniță, ca în orașe sau la grădinița cu program prelungit. Și, atunci, acel vestiar l-am schimbat în sală de clasă pentru pregătitoare, dar am avut așa o strângere de inimă. Mă gândeam, când o să vină de la AFIR, la recepție, o să mă certe, că n-am făcut vestiarul. Însă, am avut surpriza că ei m-au felicitat! Au spus că am făcut foarte bine, și de atunci mi-am schimbat total optica. Când am venit eu la primărie, copiii de la grădiniță învățau într-un colț acolo, nu aveau spațiu, nu aveau mai nimic. Și m-am încăpățânat să fac acest proiect cu fonduri europene pentru ei! Toată lumea m-a descurajat că au fost bani puțini, unul spunea că nu-i bine, altul voia să facă altceva, încă mai sunt acele idee preconcepute despre fondurile europene, dar să știți că nu e așa! Putem face, doar voință să fie și să insiști. Acum, într-adevăr, după trei mandate, am experiență, am învățat absolut tot ce se putea. Nu înseamnă că le știm chiar pe toate, de la zi la zi se schimbă regulile, dar oricum este altfel. Măcar nu mai apare descurajarea.
Centru comunitar integrat
– Ce alte proiecte mai aveți în derulare?
Avem un proiect mai mare pentru construcția unui centru comunitar integrat. Prin Ministerul Sănătății, tot pe PNRR, pe o anumită măsură, suntem printre primele două centre comunitare de acest tip de la nivelul întregii țări. Va fi în locul clădirii vechi, Corpul B al primăriei. Am reușit și ne-am mutat de acolo, iar acel corp va fi demolat și în locul lui va fi construit acest centru comunitar integrat. Noi sperăm ca, la sfârșitul anului 2025, să-l putem inaugura.
– Cam ce valoare ar avea proiectul acesta?
Este în jur de 1 milion de lei. Suntem un pic în urmă, am stagnat, dar m-am uitat cum merge implementarea în țară, sunt multe unde chiar funcționează programul, de asta sper ca, la sfârșitul anului, să fie gata și acest centru comunitar. De asemenea, tot prin acest program de eficientizare energetică, am depus un proiect la care suntem în faza de obținere a autorizației de construcție. Este vorba despre construirea unui bloc de locuințe la fostul IAS. Pentru comunitatea noastră este o treabă excelentă, este vorba despre 12 apartamente pentru tineri și pentru cazuri sociale. Am fost incluși pe lista sinteză și sperăm să obținem finanțarea, să pot să-l fac pe acel program. Aceste 12 apartamente ne-ar ajuta enorm! Sperăm ca, până la sfârșitul anului, să avem contractul de finanțare și licitația făcută.
- Cum stați cu bugetul pe acest an?
Bugetul este de 1.400.000 de lei, cu vreo 800.000 de lei mai mic decât anul trecut, dar nu ne plângem. Avem și excedent pentru că sunt bani puși, efectiv, cofinanțări, pe care nu am reușit să le plătim. Avem primăria, avem școala, cu partea noastră de cofinanțare, care este destul de mare și avem acest excedent cu care va trebui să plătim constructorii. După deblocarea plăților, după adoptarea bugetului, o să facem aceste plăți. Avem nădejdea ca, la rectificarea pentru reechilibrarea bugetelor locale, să fim ajutați și de către Consiliul Județean Neamț, ținând cont că suntem una dintre cele mai sărace comune.
Dorința de a dezvolta zonă turistică de la Schitul Zimbrul
– Ce alte proiecte mai aveți în plan?
Dacă o luăm, așa, pe principalele domenii, vrem să depunem la apă și canal, un proiect de extindere. Sperăm să găsim și sursa de apă pentru asta și atunci am avea rezolvată alimentarea cu apă în întreaga comună. Avem infrastructura rutieră finalizată în proporție de 80%, deci toate cele 5 sate au asfalt. Au mai rămas capetele de străzi. Avem depus la AFIR un proiect pentru modernizarea unui drum agricol, care leagă centrul comunei de un cătun, Zimbrul, tot așa de vreo 7 km lungime. Este un cătun unde, pe lângă 2-3 case care sunt acolo, funcționează și Schitul Zimbru. Nu vin turiști din cauza drumului, vin doar când nu plouă și este uscat. Acolo vor veni mai mulți turiști, dacă voi reuși să fac acest drum agricol. Până acolo sunt câteva societăți, sunt 100 de hectare de teren agricol, iar exploatarea se face de către aceste societăți. Există și o societate care a cumpărat o livadă, adică acel drum va fi benefic pentru toată lumea. A fost prima sesiune, proiectul este eligibil, am întrunit punctajul, dar la finanțare am căzut sub linie. Sperăm să vină cea de-a doua sesiune și să fie finanțat acel drum agricol.
– Drum agricol înseamnă balastare?
Balastare, dar o balastare specială, cu stabilizare, nu acea balastare obișnuită. Mai întâi se tasează terenul, este o procedură specială de stabilizare. Este un procedeu special care stabilizează cu liant, dar cu poduri, cu șanțuri betonate, cu tot ce trebuie ca și structură. În rest, mai avem de asfaltat în satul Ciurea, acolo drumul principal nu este asfaltat deloc, asfaltul este doar până la intrarea în sat, la biserică, și mai rămân ulițele din celelalte sate. Dacă se vor mai deschide finanțări pe asfaltări, cu un mic proiect aș rezolva toată comuna să fie 100% asfaltată.
– Pe sănătate cum stați cu infrastructura, cu clădirile?
Avem un dispensar nou construit, unde funcționează cabinetul medicului de familie și o farmacie. Avem și un cabinet stomatologic realizat tot în aceeași clădire, unde nu reușesc să găsesc un medic care să contracteze măcar o zi pe săptămână, să vină să dea câteva consultații. I-aș pune la dispoziție spațiul, care este nou, are tot ce trebuie, numai că încă n-am găsit medic stomatolog. Când am început acest spațiu aveam deja discuții cu un medic, dar construcția a durat vreo 3 ani și când m-am dus la el deja își deschisese cabinet în altă parte. Tot pe sănătate, va fi acel centru comunitar integrat care o să funcționeze cu două componente: de asistență socială și pe partea de sănătate publică.
– Adică o sală de tratamente?
Da, va fi sală de tratamente și o sală de asistență socială, unde vor veni pacienții la socializare. Asta ar fi pe sănătate. Pe educație, ne mândrim, cred că avem cele mai moderne școli din zonă și, poate, chiar din județ. Ne mai trebuie o sală de sport, unde copiii să-și poată ține orele de educație fizică. Au un teren sintetic, nocturn, dar vrem și o sală de sport, care este în pregătire ca și documentație, să depunem proiectul la finanțare.
– Există ceva ce v-ați propus când ați venit primar și nu ați reușit să faceți până acum?
Durerea mea este construirea unui cămin cultural. A fost printre primele proiecte pe care le-am făcut când am venit în funcție, însă n-am găsit nicio linie de finanțare, nici externă, nici guvernamentală, să putem finanța un cămin cultural. Proiectul este depus de mulți ani la Compania Națională de Investiții, în fiecare an este prins pe lista de sinteză, dar, până acum, n-am primit aprobarea finală.
– Dați-i o altă denumire, Centru multifuncțional.
Apropo de aceasta, când m-am gândit să fac această sală de sport, mă gândeam că în sala de sport am putea să organizăm și activități culturale. La un moment dat chiar vreau să fac un efort cu forțe proprii, dacă nu se poate altfel. Adică, poate fi o sală de sport multifuncțională. Nu avem o sală mai mare, unde să putem desfășura astfel de activității.
– Dar, dacă este prin CNI, nu este unul tip?
Nu, este un proiect adaptat pentru comunitatea noastră, pentru numărul populației de la noi.
Privind spre viitor cu încredere
– La gaz mai aveți vreo speranță?
De gaz nu zic că nu pot vorbi, numai că, dacă la apă și canal căutăm surse proprii, la gaz nu putem căuta și, până nu ajunge magistrala de gaz în zona comunei noastre, nu putem discuta despre așa ceva. Ori, deocamdată, gazul este la Roman. Când o să ajungă magistrala, vorbesc direct cu distribuitorul, cu operatorul. Sunt acele proiecte, prin diferite măsuri, unde poți, efectiv, să obții bani, dar neavând gazul în apropiere, nu poți.
– Cu schema angajaților, cu personalul cum stați?
Cu schema angajaților, iarăși revin la faptul că suntem o unitate teritorială foarte mică. Niciodată schema n-a fost completă. Și fiind foarte puțini, acum chiar ne este ușor. Adică, efectiv, nu trebuie să mai reducem, pentru că niciodată, din 16 angajați pe care i-am avut în schemă, nu am fost mai mult de 11. Deci, chiar nu mai avem ce reduce, oricum ne descurcăm.
– Pe proiecte aveți om? Cu cine lucrați?
Da, nu se putea altfel! Am angajat, am făcut un concurs, avem o doamnă care este angajată coordonator de proiecte. Este angajată, deocamdată, pe o perioadă determinată de un an de zile. Dar probabil că o să rămână. În funcție de rezultate, de ce o să se întâmple. Chiar dacă pe majoritatea proiectelor angajăm și consultanță, pentru că e un volum enorm de lucru, nu se poate fără consultanță, dar este important că este cineva în cadrul primăriei care le unește, cumva, pe toate și reușim să le ținem sub control.
– Se mai căsătoresc tinerii la dv. în comună?
Dacă e să facem un raport la numărul populației, putem spune că da. Chiar astăzi am fost contactat de către un tânăr care intenționează să facă cununie, acum în preajma sărbătorilor, dar procentul este destul de redus. Ajungem undeva la 10-12 căsătorii anual, la 1.500 locuitori.
– Din cei plecați în străinătate au început să mai întoarcă?
Din ce în ce mai puțini se întorc și nu definitiv. Vin doar într-un concediu, să-și mai rezolve niște probleme și încearcă să-și construiască casă aici. Dar, baza este, deocamdată, tot leafa din străinătate. N-au ce face în zonă, n-au la ce veni. Aici e preponderent agricol. Ca să vă faceți o idee, tot ce înseamnă activitate economică a comunei Pâncești se reduce la 7-8 stâni. În rest nu avem absolut nimic. Deci e foarte, foarte dificil. De asta este, implicit, și bugetul atât de mic, că nu avem de unde să primim. Poate, dacă se va dezvolta zona turistică la Zimbrul, și e o zonă foarte frumoasă, acolo la schit. Dumnezeu a rânduit în așa fel că am avut părintele stareț, un băiat tânăr de 40 de ani, care a decedat anul trecut. Era foarte bun, numai că nu se pricepea la managementul administrativ deloc. Acum a venit un stareț nou, detașat de către episcopie, care este tipul acesta mai energic și se implică foarte mult și în administrarea lucrurilor. El sper să ridice un pic acolo starea lucrurilor, să ne ajute să facem zona mai cunoscută și sperăm să se dezvolte. Sperăm ca, în viitorul apropiat, să putem atrage mai mulți turiști și să vină și ceva investitori, numai așa există speranța că-i vom întoarce acasă pe fiii comunei, pe cei plecați. Dacă vor fi locuri de muncă în comună.
– Cu iluminatul public ce ați reușit până acum?
Am terminat un proiect frumos prin care am modernizat iluminatul public. Știu că mulți construiesc parcuri fotovoltaice. Am încercat să fac și eu. Chiar am identificat un teren. Acolo, legislația nu ne dă voie, prin norme, să facem parc fotovoltaic decât pentru consumul propriu. Ori, noi avem un consum foarte mic, fiind comunitatea micuță, și tot ce înseamnă consumul public, efectiv, le-a dat sub limite. Și au spus că nu merită să facem un parc fotovoltaic, ar trebui să-l facem de cel puțin 2 MW, când noi consumăm poate chiar mai puțin de 1 MW.
– Ce le transmiteți oamenilor din comună?
Oamenii mă cunosc, cei mai mulți dintre ei au încredere în mine și s-a văzut asta anul trecut, la vot. Le transmit să aibă răbdare și înțelepciune, lucrurile se rezolvă, unele mai greu, în timp. Ei știu că ușa mea este deschisă pentru ei, vin cu problemele pe care le au. Le doresc multă sănătate, bucurii și să petreacă un Paște liniștit în familie, alături de copiii lor. Să dea Dumnezeu să fie pace, că atunci e bine, le facem pe toate!
A consemnat Angela CROITORU
