Căderea părului: adevăruri, mituri și ce trebuie să știm

Căderea părului este una dintre cele mai comune preocupări ale clienților în saloane, dar și una dintre cele mai înconjurate de mituri. De la tunsul “pentru îndesire” la lama care ar înmulți firele, Ana Maria Toma, stilist profesionist, clarifică ce este adevărat și ce nu.

– Multe persoane se plâng de căderea părului. Tunsul este o soluție?

Nu, părul nu cade de la vârf. Căderea poate avea cauze interne, carențe, stres, probleme hormonale, sau poate fi o etapă normală din ciclul de viață al firului: anagenă (creștere), catagenă (tranziție) și telogenă (repaus).

– Mitul cu rasul capului. Că dacă rad copilul, îi crește părul mai des…

Da, e una dintre cele mai răspândite idei greșite. Dacă părinții au trei fire, copilul n-o să aibă 50 doar pentru că l-au ras în cap. Numărul de foliculi e determinat genetic. Nu îl multiplici cu lama sau cu mașina de tuns.

– Și totuși, de unde vine senzația că „s-a îndesit”?

Pentru că în faza de creștere, dacă tunzi un fir, pare mai gros la tăietură. Sau poate apar două-trei fire noi, dar asta e doar ciclul natural de viață al părului. Dacă ai prins anagena, faza activă, atunci pare că părul se îndesește.

– Deci lama, mașina sau ceara nu pot schimba numărul de fire?

Absolut deloc. Dacă ar fi așa, bărbații chei s-ar rade zilnic să le crească părul. Lama taie la suprafață, nu influențează rădăcina. Iar ceara, chiar dacă smulge firul, nu îl face să dispară. Tot crește, că rădăcina e acolo.

– Și totuși, mulți părinți mai cred în asta…

Din păcate da. Mai vin mămici care rad copiii în cap, cu speranța că vor avea un păr bogat. Dar nu e logic. Nu ai cum să obții mai mulți bulbi decât dacă te-ai născut cu ei, decât dacă faci implant. Altfel, e ca și cum ai pune 10 fire de ceapă și te aștepți să iasă 100.

– Deci totul pleacă de la informare.

Exact. Lumea merge pe “așa am auzit”, dar când le explici logic, încep să înțeleagă. Doar că trebuie să ne dorim să ascultăm, nu doar să perpetuăm mituri. Căderea părului este un proces normal, influențat de ciclul natural de viață al firului de păr, care se desfășoară în trei faze: anagenă, catagenă și telogenă. Faza anagenă este faza de creștere activă și poate dura până la 6-7 ani, reprezentând perioada în care firul de păr se dezvoltă. Urmează faza catagenă, o perioadă scurtă de tranziție, iar apoi faza telogenă, de repaus, când firul de păr nu mai crește și în cele din urmă cade. Este important de știut că firele de păr nu trec prin aceste faze simultan. Este considerat normal să pierdem între 50 și 100 de fire de păr pe zi. Doar dacă această pierdere devine semnificativ mai mare, poate fi un semnal de alarmă care necesită investigații. Pentru a înțelege cauza căderii părului, este esențial un diagnostic corect, realizat de un dermatolog. Se recomandă efectuarea unei analize cu tricocamera, dar și analize de sânge pentru a depista eventuale carențe de vitamine, dezechilibre hormonale sau alte probleme interne. Multe persoane reacționează emoțional, alegând să se tundă sau să ia suplimente fără să știe exact care este cauza reală. Totuși, tratamentele trebuie alese pe baza unui consult de specialitate, nu a presupunerilor. Un scalp curat, un fir de păr sănătos și o îngrijire profesională corectă contribuie esențial la menținerea sănătății părului. Așadar, informarea corectă și abordarea responsabilă sunt esențiale pentru a preveni sau trata eficient problemele legate de căderea părului.

 – Este adevărat că tunsoarea în scări dă volum?

Adesea, cliente cer „tunsoarea în scări” pentru a obține volum, însă este important să înțelegem ce înseamnă cu adevărat acest tip de tunsoare și ce rezultate poate oferi în funcție de densitatea reală a părului. De exemplu, dacă părul este rar și subțire, tunsul în scări nu adaugă fire de păr în plus, ci, dimpotrivă, poate crea impresia de și mai puțină densitate atunci când nu este coafat corespunzător.

Există situații în care clienta cere volum prin tunsoare, dar realitatea matematică e simplă: dacă ai cinci fire de păr și prin tunsoare mai pierzi trei, nu rămâi cu volum, ci cu două fire. În salon, efectul de volum poate fi obținut temporar cu ajutorul periei și al produselor de styling, însă acasă, a doua zi, părul nu va mai arăta la fel, iar diferența va fi sesizabilă.

– Ce afecțiuni pot apărea cel mai frecvent?

Bolile scalpului sunt destul de multe și, din păcate, le poți lua de oriunde, inclusiv din piscine sau din spații comune. Vara, în special, vin foarte multe persoane cu diverse dermatite.

– Dermatite? Le putem numi așa, în general?

Da, putem. Și aici includem și afecțiuni precum psoriazisul, de exemplu. Chiar dacă psoriazisul e o boală dermatologică, nu e contagioasă, e o afecțiune genetică.

– Și cum se manifestă? Ce greșeli se fac frecvent în îngrijirea acestui tip de scalp?

Cea mai comună greșeală e folosirea șampoanelor cu sulfați. Sulfații usucă foarte tare scalpul, iar persoanele cu psoriazis, de fapt, au nevoie de hidratare. Nu trebuie exagerat, dar nici să usuci pielea capului complet. Asta nu face decât să agraveze problema.

– Și dermatita seboreică? Se confruntă mulți cu ea?

Este cea mai frecventă afecțiune a scalpului. E foarte, foarte des întâlnită. Și nu se limitează doar la scalp. O vedem și la sprâncene, în jurul urechilor, chiar și în zona nasului.

– Ce o declanșează, de obicei?

Evoluează în puseuri. Stresul e principalul factor declanșator. De multe ori, după un șoc emoțional sau o perioadă intensă, apare dermatita. Lumea crede că e “mătreață de la stres”, dar e mai mult decât atât.

– Și dacă nu e tratată?

Dacă o ignori și tot schimbi șampoane până “pare” că a trecut, dar ea revine, te poți trezi cu pierderi de păr definitive. De aceea, cel mai bine e să consulți un specialist. Știu că lumea se gândește că trebuie să plătească, dar e vorba de sănătate, nu de mofturi.

– Care sunt cele mai frecvente afecțiuni ale scalpului?

Dermatita seboreică e cea mai comună. Dar să le luăm pe rând, pentru că sunt mai multe:

– Mătreața sau seboreea simplă – acele coji albe, fine, cu mâncărime ușoară. Nu e gravă, dar e deranjantă estetic.

– Dermatita seboreică – deja e mai serioasă: mătreață grasă, galbenă, însoțită de roșeață, inflamație, mâncărime puternică. Poate apărea și pe sprâncene, în jurul nasului, pe urechi.

– Psoriazisul – o boală autoimună, cronică. Apar plăci groase, albe-argintii, cu piele crăpată și roșie. Poate fi și dureros.

– Ciuperca scalpului – adesea la copii. Provocă căderea părului în zone rotunde și piele solzoasă. Necesită antifungice.

– Foliculita – inflamația foliculilor. Se vede ca niște coșuri roșii, uneori cu puroi. Poate apărea din cauza bacteriilor, frecării (căciuli, cască).

– Alopecia – există mai multe tipuri: areata (cădere bruscă, autoimună), androgenetică (genetică, progresivă) și de tracțiune (de la coafuri strânse).

– Eczeme (dermatite de contact) – reacții alergice la șampoane, vopsele, cosmetice. Se manifestă prin roșeață, descuamare și mâncărimi”.

Căderea părului nu se rezolvă cu soluții rapide, ci prin înțelegerea cauzelor și intervenții profesioniste. Nu lama, nu miturile, ci știința ne oferă răspunsurile corecte.

A consemnat Denisa POPA