Economistul Anton Ioan Măzărianu (Toni pentru apropiați) este identificat de publicul larg cu prestigioasa companie COMES de la Săvinești și echipa de fotbal Ceahlăul. Puțină lume cunoaște, însă, pasiunea sa pentru numismatică, un teritoriu sensibil, rafinat și foarte scump. Este unul dintre cei mai importanți colecționari din România.
A decis încă de anul trecut să lase discreția la o parte. A vorbi altfel despre istorie, cumva la întâlnirea istoriei cu viitorul, reprezintă un dar și o provocare pe fond numismatic.
Expoziția organizată de Complexul Muzeal Național Neamț, prin Muzeul de Istorie și Arheologie, se deschide vineri, 23 mai, la ora 16. Este un prim episod cu monede, medalii și seturi de monetărie post-decembriste din seria de expoziții care vor fi „plimbate” și prin țară, cel puțin în câteva centre culturale de forță. 
- De unde vine pasiunea pentru numismatică? Nu e deloc ceva vizibil, în termeni de notorietate.
– Originea pasiunii vine de la tatăl meu. A avut o colecție pe care am preluat-o eu prin anii 2.000. Ușor-ușor, a intrat microbul în mine, a început să îmi placă. Apoi, am început să strâng tot ce înseamnă numismatică de peste tot pe unde mergeam, dar exclusiv din România și nimic altceva. Aveam 18 ani când am început să colecționez.
Primele piese, cum spuneam, au fost cele din colecția tatălui meu, un număr foarte mic. Prima dată am cumpărat un lot de 40-50 de piese la un preț de 3 ori mai mare pentru că nu mă pricepeam. După aceea am început să învăț, să cunosc mai mult.
- Totuși, colecționarii funcționați în rețea, vă întâlniți, sunteți competitori într-o comunitate aparte, una mai degrabă profundă.
– Comunitatea colecționarilor de numismatică este una foarte legată, ne cunoaștem aproape toți între noi. Ajungem să facem schimb de piese atunci când cineva are mai multe exemplare. Apoi urmărim și lucrăm la calitatea pieselor. Dacă în primă fază nu găsești o piesă de o calitate bună, în timp o poți descoperi și disponibilizezi pe piață pe cele precedente care pot fi adunate de colecționarii începători.
E ceva spectaculos și mi-aș dori să văd copiii din ziua de azi intrând pe această nișă de colecționari. Numismatica i-ar scoate foarte bine din mâna calculatorului și a telefonului mobil…
- Dincolo de faptul că aveți o colecție unicat la dublu, ca să le lăsați celor doi copii câte o moștenire, ce zice familia despre pasiune? Dar alții?
Ca reacție în familie, totul a fost frumos până când soția a găsit câteva facturi la niște piese achiziționate de prin Statele Unite, de la licitații. În momentul acela a început, ca să zic așa, controlul asupra investiției în numismatică. Aici, acum, pot mărturisi că de obicei spuneam celor de la casele de licitații să nu îmi pună facturile în plicul cu piesa achiziționată, dar atunci s-a nimerit să uit să transmit lucrul acesta. A venit plicul, eu eram plecat în delegație și am rugat soția să îl descshidă, să îmi confirme că piesa e în stare corespunzătoare. Era vorba de o bancnotă din perioada Regelui Ferdinand. Atunci a văzut și prețul! Și a început controlul mai strict.
În rest, e OK, toată lumea e încântată și apreciază când aude de un colecționar profesionist, de numismatică sau de orice altceva. Colecționarea te disciplinează, te educă, te face să citești și să cunoști mai mult despre domeniul ales.
- Cred că achizițiile de piese conțin și un spectacol al racordării la piața internațională.
Erau perioade în care urmăream licitațiile la ore foarte târzii din noapte, care se finalizau după alte fusuri orare. Ține de pasiune. Când apare o piesă pe care nu o ai sau dorești să o up-datezi ca și calitate în colecție, chiar nu mai conteză cât stai, când te trezești și ce licitație trebuie să urmărești.
- E competiție sănătoasă, pe bune, nu?
Într-adevăr, până la anumite niveluri. Dar, când se trece la un nivel al colecției din ce în ce mai sus ca și raritate, piesele rare și foarte rare se găsesc extrem de greu și sunt foarte scumpe. Sunt piese care se achiziționează la prețuri foarte mari față de prețul de catalog. Atunci nu mai contează cât costă, contează cât îți dorești s-o ai sau nu. Totul devine relativ și ține de ceea ce îți dorești și cât de mult îți dorești.
- Ce zic oamenii de afaceri de calibru major despre colecționarul Măzărianu?
Ca oameni de afaceri cu care interacționez, majoritatea știu că sunt colecționar și chiar am reușit pe unii să îi conving să devină colecționari. Dacă în primă fază spuneau că nu i-ar pasiona, văzând la mine anumite piese – bancnote, monezi românești care țin de istoria României – le-am captat atenția.
- Cum e constituită, cum e asamblată toată colecția?
Ca și categorii de piese și număr, e relativ dificil să mă refer la număr. Dar pot detalia categoriile de piese care există. De exemplu, bancnota, moneda românească e din perioada modernă, de la Carol I încoace. Nu discutăm despre perioada medievală și antică. Nu este nișa mea, nu mă interesează. Perioada modernă, la monedă, o putem împărți în trei: perioada regalistă, de la Carol I la Regele Mihai, apoi perioada RPR – RSR și perioada post-decembristă. La bancnotă, avem aceleași trei categorii. Urmează partea de medalistică, partea de specimene la bancnote, de bancnote în circulație, partea de probe la bancnote și monede.
- Se poate un indiciu suplimentar despre episodul prezentat la expoziție?
În colecția expusă, regăsim perioada post-decembristă, în special emisiunile Băncii Naționale a României. În general, sunt piese din aur, argint și tombac, emisiuni jubiliare, comemorative ș.a.m.d. Bineînțeles, și ce a fost de circulație în această perioadă.
Unele piese sunt extrem de rare dat fiind faptul că au avut tiraje foarte mici. Aici pot menționa tiraje de 35 de bucăți per set sau până la 100-150 sau 200 de bucăți. În rest, ce depășește tirajul de 250 de bucăți intră într-o zonă de raritate medie, iar la ce depășește 500 de exemplare raritatea este una comună.
- Și un indiciu despre anvergura întregii colecții?
Am mai multe colecții. Am colecții de numismatică împărțită în medalii, monede și bancnote. Am colecție de bonuri valorice care au circulat pe teritoriul României sau pe teritorii străine care au ocupat părți din România. Apoi am colecție de bilete de loterie, colecție de bonduri, de acțiuni la firmele românești din perioadele antebelică, interbelică și chiar postbelică. Sunt unele piese extrem de rare. Bineînțeles, sunt și cambii, și cecuri, acele instrumente bancare, utilizate în aceleași trei perioade istorice.
…Și un final cu tâlc:
Numismatica este știința auxiliară a istoriei care drept obiect de cercetare tipurile de monede, descrierea lor, descifrarea legendelor, materialul din care sunt confecționate, raporturile dintre diferitele categorii de monedă, circulația monetară, alcătuirea Corpusurilor de monede, evoluția sistemelor monetare dispărute. O ramură a numismaticii, medalistica se ocupă cu studiul medaliilor.
Substantivul românesc numismatică este împrumutat din limba franceză (numismatique), care, la rândul său, își are originea în substantivul din latină numisma, iar în genitiv singular numismatis, „monedă”. Substantivul latinesc numisma, numismatis este, la rândul său, un împrumut din greaca veche νόμισμα, transliterat: nómisma, care avea sensul de „cutumă”, „obicei”, „regulă”, iar apoi „monedă având curs legal”. Acest cuvânt nómisma este un derivat al vechiului cuvânt grecesc νόμος, transliterat nómos, cu sensul de „lege”.
Banca Națională a României emite piese numismatice dedicate unor personalități sau momente semnificative pe plan intern și internațional. Monedele, medaliile, seturile de monetărie și bancnotele numismatice sunt însoțite de un certificat de autenticitate, pe care se găsesc semnătura guvernatorului Băncii Naționale a României și cea a casierului central. Achiziționarea efectelor numismatice se realizează prin sucursalele regionale BNR, pe bază de rezervare sau prin prezentare direct la ghișeele sucursalelor regionale ale BNR, ulterior datei de lansare.
În cazul în care stocul de monede numismatice destinat rezervărilor online se epuizează, există și posibilitatea achiziționării direct de la ghișeele sucursalelor regionale ale BNR, fără a fi necesară o rezervare în acest sens, începând cu data lansării emisiunii respective.
Cea mai recentă emisiune de monedă, din 12 mai 2025, este dedicată împlinrii a 90 de ani de la înființarea Academiei de Științe Medicale din România. Moneda are valoarea nominală de 1 leu, este realizată din tombac cuprat, are greutatea de 23,5 grame, tirajaul maxim fiind de 5.000 bucăți.
Pe avers este prezentată o parte a clădirii Spitalului Colțea, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „1 LEU” și anul de emisiune „2025”.
Reversul readă portretele și numele doctorilor Constantin I. Angelescu și Daniel Danielopolu, cu inscripția „90 DE ANI DE LA INFIINTAREA ACADEMIEI DE STIINTE MEDICALE DIN ROMANIA”.
Puțin mai devreme, pe 29 aprilie, a fost emis setul de monetărie care conţine monedele româneşti aflate în circulaţie, respectiv 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani precum şi o medalie de calitate proof-like din argint 800‰, cu diametrul de 28 mm, cântărind 15,5 g, cu margine netedă. Este dedicat împlinirii a 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României și a 20 de ani de la denominarea monedei naționale.
Aversul prezintă o parte din clădirea Palatului Nou al Băncii Naționale a României, statuia leului în prim – plan, inscripția „145 DE ANI” și anul de emisiune „2025”. Reversul redă o compoziție grafică sub forma ferestrelor transparente complexe prezente pe bancnotele românești aflate în circulație și inscripția centrală „20 DE ANI”.
Viorel COSMA
