Într-o lume aflată în plină transformare, în care sustenabilitatea devine nu doar o necesitate, ci o responsabilitate a tuturor, Brantner România se poziționează ca un pilon esențial în domeniul serviciilor integrate de mediu. Filiala locală a Grupului Brantner – o companie austriacă cu o tradiție de aproape 90 de ani în Europa Centrală și de Est – aduce în România know-how-ul internațional, tehnologiile de ultimă generație și un angajament ferm pentru protecția mediului și dezvoltarea comunităților. O prezență regională solidă și servicii personalizate pentru un mediu curat și sănătos Brantner România activează în 6 județe cu o importanță strategică: Neamț, Cluj, Timiș, Mehedinți, Sălaj și Caraș-Severin, oferind servicii integrate și flexibile, adaptate necesităților specifice ale fiecărei regiuni.

Compania operează în Piatra Neamț de aproape două decenii

La Piatra Neamț colectarea selectivă a fost demarată prin programul ISPA, cu fonduri europene, fiind amplasate containere pentru hârtie-carton, plastic-metal, deșeuri bio și deșeuri menajere. Contractul cu compania Brantner a fost semnat în august 2006, operarea efectivă fiind din data de 16 decembrie a aceluiași an. Atunci, la început, la case mergeau trei mașini, câte una pentru colectarea deșeului menajer, organic și deșeurile reciclabile. În câțiva ani s-a constatat că erau costuri mult prea mari, fiind total nerentabil pentru operator. Studiile realizate la acel moment au stabilit că deșeurile nu erau nicidecum colectate selectiv și, cu acordul autorităților, s-a stabilit ca deșeurile menajere și cele organice, să se strângă la un loc, fiind vorba de același tip de deșeu. Iar cele reciclabile să se colecteze în amestec, pentru că deșeurile reciclabile se duceau la stația de sortare, unde implică un proces de selectare mai amplu.

„În momentul de față se operează pe alt sistem de precolectare, în sensul că în anul 2020, acele containere care au existat din programul ISPA, proiectul cu fonduri europene, au fost înlocuite în proporție de 90% cu module închise, care au 4 fracții de colectare: menajer, cartonul cu hârtia, plastic și sticlă. Cu începere din 1 ianuarie 2025, legislația în vigoare impune colectarea separată și a deșeurilor textile. La Piatra Neamț nu există infrastructură pentru colectare de la scara blocului, dar s-a agreat varianta preluării deșeurilor textile la cele două centre de reciclare, cel de pe strada Valea Albă, lângă Cimitirul Pietricica și pe strada Mărăței, lângă Stația de Ambulanță. Cine are cantități mai mari le poate aduce la depozitul ecologic, unde există container de 20 de metri cubi. Pe acest tip de deșeuri, impedimentul principal pentru colectare este că se preiau contracost, 6,5 lei pe kilogram, pentru că singurul operator care le poate valorifica ne percepe un tarif de 5,5 lei pe kilogram și condiția este să le ducem noi la stația lui de tratare. Practic, din acel leu, ne acoperim costul de transport”, a declarat Mihaela Sandu, directorul punctului de lucru Brantner Piatra Neamț.

Aceasta a mai apreciat că varianta de colectare a deșeurilor textile a fost singura identificată, astfel încât să se închidă circuitul și deșeurile să fie valorificate. În condițiile în care în țară nu este nici un operator economic care să toace deșeurile textile, fiind nevoie ca acestea să fie sortate pe tip de compoziție. „Tariful nu încurajează reciclarea acestui tip de deșeuri. Și nici procedura din momentul de față. Dar sunt oameni care acceptă varianta. Este bine, deoarece toți comercianții care vând textile second-hand sunt generatorii cei mai mari de astfel de deșeuri. Și ca să se sustragă de la plata colectării deșeurilor, ei caut variante să scape de ele fără costuri. La o haină, un covor, nu se simte. Dar cei care au cantități semnificative nu sunt încurajați să vină să le recicleze. Și atunci găsesc variante și le arunca pe jos, pe lângă containere”, a mai punctat Mihaela Sandu.

Din nefericire, alții aruncă deșeurile textile la deșeul menajer, deși acesta din urmă ajunge în stația de tratare mecanică, fracția uscată merge la coincinerat, iar cea umedă ajunge la depozitul de la Girov. De menționat este faptul că marile magazine de textile second-hand au alt regim al deșeurilor textile, stabilit prin autorizația de funcționare, iar Brantner preia de la aceștia doar gunoi menajer. Practic compania preia deșeuri textile doar de la populație. Iar în cele două puncte cu colectare voluntară, din Dărmănești și Mărăței, programul este fracționat.

„Noi avem doar două centre cu aport voluntar pe raza municipiului Piatra Neamț. Și pentru că efectiv nu avem activitate, pentru că nu se colectează în fiecare zi, am ales varianta de program în zilele de luni, miercuri și vineri, în cartierul Dărmănești, și în zilele de marți și joi să se predea deșeurile textile în cartierul Mărăței. Și în acest fel acoperim tot orașul pentru că au posibilitatea să predea aceste deșeuri și cei din Dărmănești și zona limitrofă, precum și cei care stau în cealaltă parte de oraș. În ce privește strict colectarea deșeurilor textile momentan gradul de colectare este mic. Din punctul meu de vedere măsura ar avea efect dacă preluarea s-ar face gratuit, iar costurile să fie suportate, de exemplu, de primărie. 6,5 lei pe kilogram este destul de mult și dacă vrei să predai un covor mare, care are niște kilograme, se ajunge la un cost destul de ridicat. La început, când s-a dat drumul la acest contract de concesiune noi, ca și operatori, eram cumva obligați de primărie să le preluăm gratuit. Atât deșeurile din construcții, cât și cele voluminoase. Și atunci veneau cetățeni din zonele limitrofe, cu buletine de Piatra Neamț, veneau operatori economici care aveau activitate de reamenajare, de construcție, demolau clădiri întregi și veneau cu camioane de deșeuri. La un moment dat ne-am trezit că nici nu mai puteam ține gestiunea deșeurilor, adică nici nu aveam certitudinea de unde ajung acele deșeuri acolo, plus că s-aduceau cantități foarte mari. Și noi nu vedeam să se construiască nimic în oraș”, a mai adăugat Mihaela Sandu.

A fost momentul în care s-a agreat predarea pe bază de carte de identitate, la început primindu-se gratuit deșeuri din construcție în limita la 3 saci. Dar unii au găsit soluții, astfel încât să elimine deșeurile, dar fără să plătească. Totul s-a schimbat când a apărut taxa la Fondul de Mediu, depozitarea la Girov, iar costurile fiind extraordinar de mari, compania nu și-a mai permis preluarea gratuită a deșeurilor pentru că sunt prețuri foarte mari. Acum prețurile de preluare a deșeurilor sunt stabilite prin hotărâre a Consiliului Local a municipiului Piatra Neamț, fiind tarife diferențiate, atât pe persoane fizice, cât și pe tona de gunoi.

Piedici în colectarea selectivă a deșeurilor

Colectarea selectivă a deșeurilor este pe drumul cel bun, dar încă mai este de muncă. Din mai multe motive, care țin atât de operatorii de salubrizare, cât și cetățenii care încă au dificultăți în a pune fiecare deșeu în modulul dedicat.

„Ca și inconvenient aș puncta faptul că sunt autorizați mai mulți agenți, operatori, care practic colectează aceste deșeuri reciclabile iar la noi, care suntem operatorul autorizat, ajung deșeurile care nu reprezintă un material care poate fi valorificat. De exemplu, la noi ajunge folia care de multe ori este murdară și nu o ia nimeni decât pentru coincinerare. Ajung pet-urile care sunt într-o stare de degradare avansată pentru că cele care sunt valorificabile ajung la SGR. În proporție de 90% deșeurile de carton ajung la operatorii autorizați care au voie să colecteze acest tip de deșeu, cel puțin pentru zona 1. Nu știm ce se întâmplă pe celelalte zone din județul Neamț, dar pe zona 1 sunt foarte mulți. Și ajungem la momentul în care se încheie anul și se cer rapoartele cu atingerea obiectivului de 50% de valorificare din deșeu colectat. Și este imposibil, datorită faptului că deșeurile care pot fi valorificate nu ajung la operatorul autorizat și mulți dintre acei operatori care fac efectiv colectarea deșeurilor reciclabile nu raportează cantitățile colectate”, a mai adăugat directorul Sandu.

Aici vine momentul în care are se suferit unitatea administrativ-teritorială, primăria din zonă. Pentru că, nefiind raportate acele cantități, nu pot să crească gradul de valorificare. Și atunci se impune o taxă care se calculează proporțional cu procentul neîndeplinit, taxă care este plătită de primărie.

„Noi, ca operator, efectiv nu avem nici o putere să facem ceva. Da, am adus, am investit în acea stație de tratare a deșeului menajer. Din deșeul reciclabil scoatem tot, absolut, pentru că efectiv la deșeul reciclabil ultima pungă trece pe bandă prin mâna sortatorilor noștri. Și automat nu se aruncă nimic din ce s-ar putea valorifica. Dar acum și deșeurile reciclabile, cred că în proporție de 90% au deșeuri menajere în ele. Pentru că o pungă infestată, nu o mai poți valorifica și în cel mai fericit caz ajunge la ars dacă nu ajunge pe depozit. Produsele reciclabile sunt în continuă scădere ca și cantități, pentru că s-a agreat varianta SGR și tot ce este bun și care produce bani, se duce în SGR, nu mai ajunge la operatorul de salubritate”, a argumentat Mihaela Sandu.

Deșeurile din plastic, care nu au valoare acum și nu sunt preluate de SGR, sunt bidoanele de la detergent, cele de la lapte, mate, cele albe și netransparente, dar este vorba de cantități foarte mici în comparație cu ce era înainte de introducerea sistemului garanție-returnare. „La noi, cel puțin, se vede foarte mult în venituri, că au scăzut foarte tare pe partea de reciclabil. Costurile sunt aceleași, pentru că trebuie să facem activitatea din contract”, mai arată sursa citată.

Toate reclamațiile sunt analizate

Operatorul de salubrizare cu toți salariații lui nu are sărbători, Crăciun, Paște sau Revelion. Pentru că tocmai în perioada sărbătorilor, atunci când toată lumea face curățenie, se aruncă la container tot ce nu s-a aruncat poate într-un an calendaristic. Și atunci se lucrează cu program extins, pentru că operatorul de salubrizare nu poate lăsa containerele pline sub geamurile oamenilor. Cu toate eforturile, sunt și reclamații, fiecare fiind analizată.

„Toată lumea vine la serviciu și știm că după ce trec sărbătorile, nu ne doare capul. Dar sunt cazuri când unul aruncă o pungă lângă container și alții sună la ora 10:00 și reclamă că nu a trecut mașina. Toată flota are GPS, mă uit și văd că mașina a trecut pe acolo poate la 7 sau 8 dimineața. Toată flota este monitorizată și putem să demonstrăm la orice oră că băieții au trecut, că au staționat, că și-au făcut treaba. În timp au fost diverse reclamații, multe nefondate. Dar eu pot demonstra că mașina a trecut și serviciul a fost prestat. Au fost cazuri când m-am urcat în mașină și am mers să verific efectiv care-i situația în teren. Dacă nu încerci să stopezi, fenomenul ia amploare și nu mai faci față la sesizări. Trebuie să găsești metode să îi demonstrezi omului că nu poate să spună tot ce vrea el și că într-adevăr lucrurile sunt verificate și sunt monitorizate, deci nu ai cum să acuzi”, a mai declarat directorul Sandu.

Serviciul de colectare a deșeurilor se face cu circa 100 de angajați, mulți fiind de la început, astfel că s-a format o echipă sudată, care s-a adaptat din mers la toate provocările inclusiv schimbările legislative sau cele de organizare a muncii.

Brantner România

Portofoliul companiei Brantner România cuprinde: colectarea și transportul deșeurilor municipale și industriale, printr-o flotă modernă și diversificată, care respectă cele mai exigente standarde de mediu și siguranță; colectarea selectivă și reciclarea materialelor – plastic, hârtie, carton, sticlă și metale – pentru susținerea economiei circulare și reducerea amprentei ecologice; servicii de deszăpezire și întreținere stradală, asigurând accesibilitatea și siguranța în sezonul rece; consultanță de mediu și managementul deșeurilor, prin soluții adaptate pentru autorități publice și operatori privați, inclusiv în conformitate cu reglementările europene și naționale. Un exemplu relevant al încrederii instituțiilor locale în competențele Brantner România o reprezintă contractele de lungă durată încheiate pentru serviciile de salubrizare. Aceste parteneriate consolidează poziția companiei ca lider regional, demonstrând capacitatea de gestionare eficientă a multor proiecte complexe și de amploare. Brantner România își bazează succesul și performanța pe implementarea continuă a celor mai noi tehnologii în domeniul gestionării deșeurilor. Flota de vehicule este dotată cu sisteme GPS și telemetrie, care permit monitorizarea în timp real a operațiunilor, optimizarea rutelor și reducerea emisiilor de carbon. De asemenea, compania dispune de echipamente moderne pentru sortarea automată a deșeurilor, crescând calitatea reciclării și reducând cantitatea de materiale depozitate în gropile de gunoi. Investițiile în infrastructura verde includ instalarea panourilor fotovoltaice în stațiile de transfer și depozitele ecologice, diminuând astfel dependența de energie convențională și contribuind la protecția mediului. Pe lângă eficientizarea operațiunilor, Brantner promovează transparența și comunicarea prin platforme digitale dedicate clienților și autorităților, facilitând accesul rapid la informații privind serviciile, traseele de colectare și managementul contractelor. Viitorul serviciilor de mediu este marcat de tranziția către economia circulară și digitalizarea proceselor. Brantner România își propune să continue extinderea acoperirii geografice, să crească capacitatea de reciclare și să implementeze soluții tehnologice avansate, adaptate standardelor europene. Colaborarea cu autoritățile locale și partenerii privați va rămâne fundamentală în construirea unor infrastructuri ecologice performante, cu impact pozitiv asupra mediului și sănătății publice. Brantner România reprezintă un exemplu de excelență în domeniul serviciilor integrate de mediu, combinând experiența internațională cu know-how-ul local și un angajament autentic pentru sustenabilitate. Prin servicii eficiente, tehnologii inovatoare, responsabilitate socială și educație ecologică, compania contribuie la transformarea României într-un mediu mai curat, mai sănătos și mai prosper.

Gabi SOFRONIA