Percheziții la Tarcău – primarul a fost reținut cu circa trei săptămâni înainte de alegeri
Pentru a înțelege cum s-a ajuns ca primarul comunei Tarcău să fie la un pas de a pierde mandatul trebuie explicată situația locală. Mai multe mandate consecutive la Tarcău primar a fost Iulian Găină, care era un fel de mic baron local. Totul se învârtea în comună, bun-rău în jurul său. Ceea ce a creat o stare de nemulțumire în rândul celor care nu beneficiau de grațiile primarului. În 2020 a apărut candidatul Fîrțală, care a câștigat primul mandat la doar câteva voturi în plus față de Găină. Animozitățile dintre cei doi au fost și au rămas fățișe și de notorietate. În aceste condiții ambii s-au înscris în cursa electorală din 2024. Candidaturile au fost validate, s-au tipărit și buletinele de vot, dar cu mai puțin de 3 săptămâni înainte de scrutin, comuna Tarcău a fost zguduită de unul din cele mai mari scandaluri, ale căror ecouri nu s-au stins nici azi. Pe 22 mai sediul primăriei dar și locuințele unor persoane fizice din Tarcău au fost percheziționate de procurori.
După descinderi, Manole Dănuț Fîrțală și un consilier din cadrul primăriei, Sebastian Maxim, au fost duși la audieri. La finalul anchetei procurorul de caz a decis reținerea celor doi pentru 24 de ore după ce au fost puși sub acuzare de comiterea infracțiunii de luare de mită. Pe 23 mai ambii au ajuns în fața instanței de judecată cu propunere de arestare preventivă, măsură care a fost dispusă pentru 30 de zile. La o săptămână distanță, pe 30 mai, prefectul Adrian Bourceanu a emis ordinul de suspendare din funcție a primarului arestat. De la bun început au circulat zvonuri conform cărora necazul lui Fîrțală i s-ar fi tras de la Găină. Dincolo de zvonuri procesul electoral a mers înainte și cum buletinele de vot erau tipărite Fîrțală a candidat pentru funcția de primar la alegerile care s-au desfășurat pe 9 iunie, chiar dacă era în arest. Era pe lista PNL. Chiar și în aceste condiții, cu 4 contracandidați, dintre care unul ”dușmanul” Găină, a rămas în preferințele localnicilor. A câștigat scrutinul cu 37,25% din voturi, devansându-l pe Găină (PSD), care a obținut doar 28,95% din sufragii.
Începutul sfârșitului
Perchezițiile care au avut loc la Tarcău acum un an par a fi începutul sfârșitului administrativ pentru primarul Fîrțală. De atunci și până astăzi el nu a mai intrat în sediul primăriei și nu a avut voie să exercite funcția pentru care localnicii i-au acordat încrederea. Arestarea inițială de 30 de zile a fost prelungită succesiv și, chiar dacă primarul a contestat măsura, nu a avut succes, așa cum nu a avut nici cu alte cereri depuse la instanță prin care solicita înlocuirea măsurii preventive cu o alta mai blândă, arestul la domiciliu sau controlul judiciar. Primul semn de clemență din partea instanței a venit la circa 4 luni de detenție. Pe 11 august, prin decizie definitivă, Curtea de Apel Bacău a decis înlocuirea arestului preventiv cu controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Prin aceeași sentință magistrații i-au interzis lui Fîrțală să exercite funcția de primar, activitate în exercitarea căreia ar fi comis prezumtivele fapte penale.
La aceeași dată primarul a fost pus în libertate. În ședința din 11 octombrie Judecătoria Bicaz a validat cel de-al doilea mandat al primarului Fîrțală. Înainte de expirarea celor două luni de libertate limitată, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț a luat decizia de a prelungi cea mai blândă măsură preventivă cu alte 60 de zile, de această dată controlul judiciar fiind valabil de la început de noiembrie 2024 până pe 8 ianuarie 2025. Fîrțală s-a adresat instanței cu o plângere, dar nu a avut succes. Scenariul s-a mai repetat încă de două ori, iar procurorul a prelungit controlul judiciar cu 60 de zile, măsura fiind valabilă de la început de ianuarie până martie, apoi alte două luni, până la început de mai.
Magistrații i-au recomandat primarului să-și caute de lucru
În tot acest timp a fost menținută și interdicția de a exercita funcția de primar. La finele lunii aprilie Fîrțală a fost trimis în judecată. A fost momentul în care nu procurorul, ci judecătorii au trebuit să decidă dacă mențin sau nu controlul judiciar. Și Tribunalul Neamț a hotărât prelungirea, cu toate interdicțiile, pentru alte două luni. Adică până la început de iulie. Decizia Tribunalului Neamț a fost contestată dar acțiunea a fost respinsă de Curtea de Apel Bacău ca nefondată, astfel devenind definitivă. Instanța de fond a arătat în motivare de ce a menținut controlul judiciar atât pentru primarul Fîrțală cât și pentru consilierul Maxim. Judecătorii au vorbit de necesitatea evitării oricărui risc de repetare a unor astfel de fapte de corupție care, deși nu implică sume foarte mari de bani, fac parte dintr-un fenomen la nivel național. S-au avut în vedere și funcțiile publice ale acuzaților de care, aparent, aceștia s-au folosit pentru a obține foloase materiale de la martorul denunțător, în legătură cu decontarea din bugetul local a unor sume de bani pentru prestarea unor servicii fictive. O conduită care se presupune că ar fi avut la bază o înțelegere prealabilă și s-ar fi întins pe o perioadă considerabilă de timp. Dificultățile financiare ale acuzaților, necesitatea asigurării întreținerii familiei și starea de sănătate au fost argumente insuficiente pentru a justifica o soluție în sensul dorit de primar și consilier. „Prin urmare, deși controlul judiciar a fost dispus din luna octombrie 2024, iar inculpaților le-a fost interzisă de la acel moment exercitarea funcțiilor, judecătorul apreciază că în stadiul actual al procesului nu ar fi justificată ori oportună revocarea/înlăturarea restricțiilor impuse, interesul general prevalând intereselor individuale ale persoanelor trimise în judecată”, se arată în motivarea instanței.
S-a mai arătat că primarul și consilierul contestă acuzațiile aduse și că se impune evitarea comunicării atât între ei, cât și cu martorii din dosar, iar că revenirea primarului în funcția de care s-a folosit în propriul interes financiar, ar putea determina reacții de revoltă și convulsii sociale la nivel local, diminuând substanțial încrederea în capacitatea organelor judiciare de a acționa ferm. Magistrații au concluzionat că, dacă cei doi ar reveni în funcții, ar crea premisele alterării probatoriului sau repetării comportamentului ilicit. Concluzia a fost că măsurile preventive luate până acum nu au avut un ecou real în conștiința celor doi deoarece aceștia acuză „politizarea actului de justiție, inducerea ideii că organele de urmărire penală ar fi susținut interesele politice ale altor persoane publice, concepție profund eronată și bazată exclusiv pe speculații, date fiind probele colectate până în prezent și principiile pe care guvernează funcționarea statului de drept”, se arată în motivarea prelungirii controlului judiciar dispusă de Tribunalul Neamț în ședința din 6 mai. Magistrații au apreciat că acuzaților nu li s-a interzis dreptul la muncă și pot presta orice altă activitate: „Este hazardată și alegația apărării în sensul în care inculpații și-ar pierde dreptul la muncă, în condițiile în care fiecare dintre aceștia are libertatea ca, pe durata controlului judiciar, să identifice activități lucrative aducătoare de venituri pe care le-ar putea presta, restricția impusă pe durata controlului judiciar limitându-se la funcțiile în exercitarea cărora s-ar fi comis infracțiunile de luare de mită”.
Gabi SOFRONIA