Magistrații din cadrul Tribunalului Neamț au fost sesizați să soluționeze un dosar penal în care a fost trimis în judecată unul din cei mai mari jucători de pe piața asigurărilor, Banca Comercială Română, divizia BCR Asigurări de Viață. Banca are calitatea de inculpat, iar Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Juridică este parte civilă. Este vorba de un litigiu cu acuze de evaziune fiscală și constituirea unui grup infracțional organizat prin care visteria statului ar fi fost văduvită de o sumă enormă de bani.
Procedeul, ingenios – așa cum au menționat procurorii DIICOT – pentru momentul în care a fost pus în practică, consta în încheierea de către firmele cu mulți salariați, a unor polițe colective de asigurări de viață. Imediat acestea erau răscumpărate, iar banii erau folosiți pentru achitarea unei părți din drepturile salariale ale angajaților, cu eludarea plății contribuțiilor sociale. În jumătate de an paguba în dauna bugetului de stat a fost estimată la 6 milioane de euro. Faptele au fost descoperite după circa un cincinal. Rămâne de văzut când și cât va putea fi recuperat din prejudiciu, pentru că pe parte penală s-a constatat prescrierea răspunderii.
Schema ilicită a funcționat din 2009
Concret, reprezentanții unor firme ar fi fost tentați de angajații BCR Asigurări de Viață să încheie polițe de asigurare pentru salariații lor. La scurt timp, în aceiași zi sau ziua următoare, polițele erau răscumpărate, iar banii erau folosiți pentru plata parțială a drepturilor salariale ale angajaților. Beneficii aveau ambele părți care au încheiat polițele: asiguratorul primea procent de 10% pentru răscumpărarea înainte de termen, iar oamenii de afaceri foloseau sumele din răscumpărare pentru a-și plăti angajații cu eludarea contribuțiilor obligatorii la bugetul de stat. Pierderea lor, de 10 procente, era mult mai mică decât suma datorată bugetului consolidat. Prin acest procedeu folosit o perioadă foarte mare de timp paguba în dauna statului este considerabilă. Din datele de anchetă rezultă că mecanismul ar fi funcționat încă din 2009, însă anchetatorii au aflat abia prin 2013. Pe 9 iulie 2013 Serviciul Teritorial Târgu Mureș al DIICOT anunța 166 de percheziţii domiciliare în București şi 26 de judeţe, inclusiv în Neamț, precum și la locuinţele unor învinuiţi, la sediile a 112 societăţi comerciale, precum şi la o societătate de asigurări. Anchetatorii vorbeau de persoane cu funcții de conducere și angajați ai unei firme de asigurări – în speță BCR Asigurări de Viață – și reprezentanţi ai unor firme suspectați de constituirea de grup infracţional organizat, în scopul obţinerii unor importante beneficii financiare prin modalitatea sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor aferente unor drepturi salariale.
„După reţinerea unui comision de aproximativ 10% din valoarea primei, primele de asigurare erau returnate în conturile angajaţilor, cu o frecvenţă lunară, sub formă de răscumpărare, aceasta reprezentând în fapt o formă mascată de plată a drepturilor salariale, şi în acelaşi timp o modalitate de sustragere de la plata contribuţiilor aferente salariilor acordate”, conform DIICOT.
Mecanismul, fie el și ilicit, era pe placul celor angrenați, firma asiguratoare lua comisionul și agenții economici își plăteau salariații. Costul pentru angajator îl reprezenta doar comisionul de 10% către asigurator și nu toate dările către stat care erau mult mai mari. La acel moment, iulie 2013, anchetatorii anunțau că prejudiciul cauzat bugetului de stat era estimat la 6 milioane de euro, aferentă unei activităţii infracţionale desfăşurate pe o perioadă de 7 luni, de la începutul anului. Dar faptele ar fi avut loc o perioadă mai mare de timp din 2009 până în iulie 2013. 44 de persoane au ajuns la audieri, ulterior parte din acestea, inclusiv unele cu funcții de conducere de la BCR Asigurări de Viață, fiind arestate preventiv.
Neputința statului
Ancheta a fost una de durată, iar dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Mureș după 5 ani de la percheziții, pe 23 noiembrie 2018. A urmat procedura de cameră preliminară, astfel că procesul a început după aproape alți 5 ani, în aprilie 2023, adică la un deceniu de la descoperirea faptelor. Când îți permiți avocați foarte buni este posibil. Cu 178 de părți, între care vreo 80 de inculpați, partea civilă și restul părți responsabile civilmente, câteva termene de judecată au avut loc nu la Tribunalul Mureș, unde nu era un spațiu suficient, ci în Aula Magna a Universității de Medicină Târgu Mureș. La cel de-al XIX-lea termen, din 14 noiembrie 2024, statul și-a declarat public neputința de a sancționa, cel puțin din punct de vedere penal, caracatița care ani în șir nu a achitat dările obligatorii la bugetul de stat, taxele eferente salariilor. Instanța de judecată a ajuns la concluzia că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale pentru toate acuzele reținute în sarcina presupușilor făptași.
„Constată intervenită, în prezenta cauză, prescripția răspunderii penale pentru toate infracțiunile deduse judecății prin Rechizitoriul din 12.11.2018 emis în dosarul nr. 21/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Târgu Mureş, față de toți inculpații, astfel cum au fost menționați în considerentele prezentei încheieri. 2. În temeiul art. 274 alin. 3 Cod Procedură Penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Pronunțată la data de 14 noiembrie 2024 prin punerea prezentei încheieri la dispoziția inculpaților, părților responsabile, părții civile și procurorului prin mijlocirea grefei instanței”, conform Tribunalului Mureș.
Dosarul inițial, „spart” în 30 de cauze mai mici
Este de la sine înțeles că până la acel moment, finalul anului trecut, pentru parte dintre acuzați procesul a încetat, deoarece aceștia au decedat. Dar chiar și cu faptele prescrise, litigiul a continuat pe latură civilă, pentru recuperarea prejudiciului. La Tribunalul Mureș au mai avut loc alte 6 termene, iar pe 12 martie instanța a decis că nu este competentă teritorial pentru toate faptele. În consecință, pentru actele presupus a fi săvârșite în alte județe, cauza a fost disjunsă. Așa se face că dosarul fraudei imense se judecă acum de către 30 de tribunale din tot atâtea județe, de la Mureș la Neamț, de la Suceava la Caraș Severin, Sibiu, Maramureș, Timiș, Tulcea sau Ialomița.
„Admite excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Mureș, pentru judecarea infracțiunilor presupus săvârșite pe raza altor județe din România, invocată din oficiu și dispune după cum urmează: (…) XXI. Disjungerea, formarea unui nou dosar în care se va dispune prin sentință penală declinarea în favoarea Tribunalului Neamț a cauzei privind pe inculpata: 1. BCR cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 48 alin. 1 Cod Penal rap. la art. 9 alin. 1 lit. a) și alin. (1) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod Penal (4 acte materiale) și art. 5 Cod Penal în relație cu SC P. I. SRL; 2. B. cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 48 alin. 1 Cod Penal rap. la art. 9 alin. 1 lit. a) și alin. (1) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 5 Cod Penal în relație cu SC C. A.G. SRL; 3. B. cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 48 alin. 1 Cod Penal rap. la art. 9 alin. 1 lit. a) și alin. (1) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 5 Cod Penal în relație cu SC C. SRL”, conform deciziei Tribunalului Mureș cu referire punctuală la Neamț.
La Tribunalul Neamț dosarul a fost înregistrat pe 9 mai, primul termen fiind stabilit pentru data de 25 iunie. Rămâne de văzut cât va recupera statul din frauda imensă în condițiile în care până la acest moment doar a cheltuit. Sumele de la urmărirea penală nu sunt deloc de neglijat, dimpotrivă. Și nici cheltuielile ocazionate de la ajungerea dosarului în instanță și până la constatarea intervenirii prescripției răspunderii penale și disjungerea cauzei. Și așa cum preciza Tribunalul Mureș pe 14 noiembrie 2024, când a constatat prescripția și a disjuns cauza, „În temeiul art. 274 alin. 3 Cod Procedură Penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului”.
Gabi SOFRONIA