În 2021, la examenul de Evaluare Națională se înscriau 3.505 elevi, generația care anul acesta au dat examenul de Bacalaureat, unde au ajuns doar 2.726. 779 s-au pierdut pe parcurs. De aici poate începe analiza.
O situația cel puțin îngrijorătoare a devenit clară în acest an: numărul candidaților care ajung să susținută examenul de Bacalaureat scade.
Graficul de mai jos arată că din 2021, când 3.370 de absolvenți din Neamț se înscriau la BAC, numărul candidaților a scăzut, de la an la an (deși diferența între 2023 și 2024 este de doar un candidat). În 2025 însă, se observă că doar 2.726 de candidați s-au înscris la acest examen. O diferență de 644 de candidați față de acum 5 ani și de 450 față de anul trecut. Dacă am presupune că avem clase în medie de 25 de elevi, s-au pierdut practic 18 clase de elevi față de 2024 și aproape 26 față de 21.
Motivele care stau la baza acestei situații sunt multiple. În primul rând este vorba despre problemele demografice cu care România se confruntă și situația din regiunea de Nord Est, una dintre cele mai sărace din Uniunea Europeană. Populația per total în România a scăzut, lucru arătat și de ultimul recensământ.
Dar, dincolo de tendințele demografice, este vorba și despre o problemă a sistemului. A modului în care acesta funcționează și performează. În 2021, la examenul de Evaluare Națională erau înscriși 3.505 candidați, dintre care 3.450 se prezentau la examen. Acea generație este și cea care a avut anul acesta examenul de Bacalaureat. Din cei 3.505 care ajungeau în clasa a IX-a, doar 2.726 au ajuns să dea BAC-ul. 779 de elevi s-au pierdut pe parcurs. Bineînțeles că sunt cazuri în care aceștia s-au transferat în alte județe, sau au plecat peste hotare cu familiile. Dar cert este că din elevii care dădeau examenul după ce au terminat clasa a VIII-a, 22% nu au ajuns să dea BAC-ul în Neamț. Vorbim de mai mult de 1 din 5 elevi. Din păcate, acest lucru nu este o chestiune nouă. Făcând același calcul la generația anterioară putem vedea că din 4.253 de elevi care dădeau Evaluarea Națională în 2020 doar 3.176 erau înscriși la BAC în 2024.
Combinarea celor două tendințe creează probleme pe termen scurt pentru sistemul de învățământ și pe termen lung pentru întreaga țară. Mai puțini elevi înseamnă mai puține clase, mai puține ore, mai puține catedre pentru profesori. Mai puțini absolvenți înseamnă mai puțini studenți – o problemă pentru universități – dar și mai puțini specialiști în domenii în care este nevoie de ei. Pentru un stat înfometat de bani înseamnă mai puțină finanțare per cap de elev – o bucurie – și mult mai multe probleme sociale, pe care nu le rezolvă, dar care costă mult mai mult decât școlarizarea unui elev. Costurile cu multitudinea de programe de asistență socială sunt enorme.
Situația nu mai este doar una teoretică. Problemele încep să se vadă chiar din acest an. Un exemplu: la Colegiul Național Ștefan cel Mare din Târgu Neamț, 200 de absolvenți au fost înscriși să dea BAC-ul, cu 67 mai puțini față de anul trecut. Colegiul Național de Informatică Piatra Neamț a avut cu 50 mai puțin candidați față de anul trecut. Și exemplele pot continua: Colegiul Național Ion Creangă Târgu Neamț – 44 de elevi față de anul trecut, Liceul Carol I Bicaz a pierdut 25% din candidați față de 2024.
Vlad B.
