Achiziționarea unui computer tomograf la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț a atras atenția procurorilor Direcției Naționale Anticorupție. Întreaga procedură, de la necesitatea dotării unității spitalicești până la achiziția efectivă, a avut loc în perioada 2013-2015. Procurorii DNA au cercetat și au stabilit că totul ar fi avut loc cu încălcarea atribuțiilor de serviciu a conducerii de la acel moment. Cercetarea a durat, așa că actul de inculpare a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul Neamț în august 2018. Magistrații au stat strâmb și au judecat drept, la final stabilind că acuzații, 5 la număr, sunt vinovați.
S-au aplicat pedepse între 5 și 6 ani de închisoare, cu executare, plus plata unor despăgubiri către SJU Piatra Neamț de circa 2,2 milioane de lei. Sentința, care nu era definitivă, a fost atacată, iar recent Curtea de Apel Bacău a trimis dosarul spre rejudecare la Tribunalul Neamț, la mai bine de un deceniu de la presupusele fapte. Ce atrage atenția în acest caz este motivarea hotărârii Curții de Apel Bacău. Instanța de apel a criticat aspru instanța de fond și a arătat punctual deficiențele majore care au dus la reluarea judecății.
Ce au stabilit procurorii anticorupție
DNA i-a trimis în judecată pe fostul director al SJU Piatra Neamț, dr. Ioan Lazăr și pe Oana-Dana Murariu, șefa serviciului achiziții, pentru abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. În același dosar au fost inculpați pentru complicitate la faptă trei administratori de firmă, Cristian Mihuțoiu, Alin-Mircea Pătrașcu și Florin-Gheorghe Tudor. Prin comunicatul din 7 august 2018 se arăta că Lazăr și Murariu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu cu încălcare legii și ar fi achiziționat, pentru spital, un tomograf la un preț supraevaluat, fără a avea la bază nici un fel de documente justificative. S-a vorbit de participarea la licitație a unui singur ofertant, de respingerea tuturor cererilor de clarificare în scopul îngrădirii accesului altor competitori la procedura de achiziție. Toate acestea demersuri ar fi avut ca rezultat încheierea, pe 3 iunie 2015, a contractului de achiziție publică a computerului tomograf în valoare de 4.898.000 lei cu TVA, de la societatea administrată de Mihuțoiu.
Prin actul de trimitere în judecată spitalul s-a constituit parte civilă cu 2.194.172,70 lei. De la data ajungerii dosarului în instanță, august 2018, și până la sentința Tribunalului Neamț, au avut loc 37 de termene, din care 4 amânări de pronunțare. Pe 1 aprilie 2024 judecătorii au decis: 5 ani cu executare pentru Murariu, Mihuțoiu și Pătrașcu și 6 ani de detenție, în aceleași condiții, pentru Lazăr și Tudor. Cu toții au fost obligați să achite SJU Piatra Neamț 2,19 milioane lei, diferența dintre prețul de achiziție al tomografului și valoarea considerată reală de DNA. Toți cei 5 au declarat apel, cauza a ajuns la Curtea de Apel Bacău, iar pe 28 mai instanța a decis desființarea în totalitate a deciziei Tribunalului Neamț și trimiterea cauzei în rejudecare la aceeași instanță. Au fost menținute doar actele din procedura de cameră preliminară, astfel că procesul se reia de la prima înfățișare, 5 decembrie 2019.
Prima instanță a încălcat dreptul la apărare
În apel acuzații au susținut că argumentația Tribunalului Neamț pentru motivarea hotărârii este, în procent de 98%, motivația procurorilor DNA din rechizitoriu, că judecătorul nu a făcut o analiză a probatoriului administrat și a inserat doar anumite declarații, favorabile acuzării. În plus, nu ar fi fost audiați toți martorii admiși, deși s-a făcut referire la aceștia în decizia de condamnare, în acest fel fiind încălcat principiul dreptului la apărare și dreptul la un proces echitabil. Curtea a conchis că, în principiu, judecata trebuie să se desfășoare în fața aceleiași instanțe, completul procedează la dezbateri și soluționează cauza. Hotărârea trebuie luată de judecătorii care au fost prezenți la procedură și la administrarea probelor. Dar, judecătorii de apel au constatat că, în perioada 3 august 2018 – 2 februarie 2023, dosarul s-a aflat pe rolul unui complet de judecată, din care făcea parte un anumit judecător. Completul cu pricina a soluționat camera preliminară în 11 martie 2019, apoi s-a trecut la cercetarea judecătorească fiind audiați 18 martori propuși prin rechizitoriu și 4 martori ai apărării. Pe 2 februarie 2023 dosarul a fost repartizat unui alt complet, specializat în corupție. Acest al doilea complet avea în componență un alt magistrat. Acuzații au argumentat că se impune reaudierea martorilor, că este necesar ca instanța să își formeze o impresie cu privire la ce spun aceștia, la atitudinea lor și că citind declarațiile, magistratul nu poate ajunge la o soluție echitabilă pentru toate părțile. Cu toate acestea, al doilea complet, specializat pe corupție, a audiat doar 6 martori ai acuzării și 3 ai apărării.
Curtea a concluzionat că schimbarea completului de judecată din 2 februarie 2023 nu a fost justificată în mod plauzibil „încălcând astfel principiul continuităţii completului de judecată, în condiţiile în care judecătorul iniţial învestit a funcţionat în secţia penală a Tribunalului ##### şi după această dată”, conform rejust.ro.
Că nu ar fi fost vorba de o situație care să justifice în mod temeinic încălcarea principiului continuității completului şi a nemijlocirii administrării probelor, atâta vreme cât completul inițial învestit parcursese în 4 ani și jumătate mai multe faze. Concret, aproape finalizase etapa cercetării judecătorești, audiind 22 de martori și o parte dintre acuzați.
„Pierderea specializării completului inițial C.P.1. nu constituie o situație excepțională, de neprevăzut, atâta vreme cât, pe de o parte, judecătorul iniţial al cauzei ar fi avut posibilitatea de a lua măsurile necesare pentru finalizarea activităților procedurale în cauză, existând, pe de altă parte, şi posibilitatea legală a implicării timpurii a unui alt judecător în judecarea cauzei”, mai arată sursa citată.
Reaudierea a 9 martori și refuzul a asculta alți 13, a echivalat cu încălcarea dreptului la apărare, a concluzionat Curtea. Soluția de condamnare a fost fundamentată de judecător pe declarațiile unor martori neaudiați nemijlocit. Declarațiile a 3 martori au fost folosite în reținerea situației de fapt din sentință deși aceștia nu au fost audiați de nici unul din completurile de judecată, deci nici de judecătorul care a pronunțat hotărârea. Se deduce că declarațiile cu pricina, dacă nu au fost date în fața judecătorilor, provin de la acuzare.
Probleme la în stabilirea certă a prejudiciului
Curtea de Apel a mai constatat că, în afară de omisiunea de a audia martori esențiali, instanța de fond nu a făcut demersuri pentru stabilirea certă a prejudiciului produs în dauna Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț. În condițiile în care paguba de circa 2,2 milioane de lei, stabilită de DNA, a fost contestată de acuzați. În opinia instanței de apel se impunea efectuarea unei noi expertize contabile judiciare. Prima instanță ar fi dispus efectuarea unei astfel de expertize care a avut ca scop verificarea modului de calcul a prejudiciului din rechizitoriu și dacă acesta este corect. S-a concluzionat însă că nu s-a urmărit calcularea pagubei de un expert independent atât față de acuzare, cât și față de apărare, ci doar a se confirma/infirma modalitatea de calcul al prejudiciului abordată de procuror. S-ar fi impus, a susținut Curtea, o expertiză cu obiective clare. Dar completul de judecată de la Tribunalul Neamț a dispus una doar în mod formal, așa cum rezultă din obiectivele stabilite – de verificare a corectitudinii cifrelor din actul de inculpare și prin precizarea unui alt obiectiv al expertizei, total neclar: „care este cuantumul corect?”. Prima instanţă, prin dispoziţia de efectuare a expertizei contabile, nu a avut ca scop necesitatea lămuririi unor fapte sau împrejurări ce prezintă importanţă pentru aflarea adevărului în cauză, inclusiv stabilirea prejudiciului, ci doar a se verifica modul de calcul al prejudiciului adoptat de către procuror. Iar toate acestea au echivalat, în opinia Curții, cu o încălcare a dreptului la apărare al celor deferiți justiției, care au contestat, printre altele, şi prejudiciul produs părţii civile, cu efecte asupra încadrării juridice a faptelor în infracţiunea în forma agravată.
Punctual, în ce privește motivarea hotărârii Tribunalului Neamț, Curtea de Apel Bacău a concluzionat că judecătorul nu a motivat de ce s-a reţinut încălcarea de către acuzați a dispozițiilor legale în cazul infracțiunii de abuz în serviciu și fără raportare la probele care susțin acuzația. Și acestea echivalează cu o nepronunțare asupra faptelor cu care instanța fusese legal investită. Neadministrarea unor probe, precum cea cu martori, se repercutează negativ asupra calității sentinței. Iar consecința a fost trimiterea spre rejudecare.
„Cum în prezenta cauză, judecătorul primei instanţe, prin motivarea sentinţei, nu a răspuns unor chestiuni esenţiale invocate în apărare de către inculpaţi, se impune desfiinţarea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul #####”, a decis Curtea.
Gabi SOFRONIA