Anul 2025 este Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea.
Anul 2025 marchează 100 de ani de la un moment crucial în istoria Bisericii Ortodoxe Române – înființarea oficială a Patriarhiei Române, care a conferit Bisericii statutul de Patriarhat autocefal, recunoscut pe plan internațional.
Până în 1925, Biserica Ortodoxă din România a funcționat ca mitropolie, sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse, iar eforturile de a deveni autocefală s-au intensificat după Marea Unire din 1918. După multe negocieri și confirmări oficiale, în anul 1925 Regele Ferdinand I și autoritățile române au ratificat crearea Patriarhiei Române, iar Miron Cristea a fost ales ca primul patriarh, fiind și primul patriarh al României.
Acesta a condus Biserica în perioada 1925-1939, promovând unitatea bisericească și legătura strânsă dintre Biserică și stat, fiind o figură marcantă și în viața politică a țării.
De-a lungul secolului XX, Biserica Ortodoxă Română a trecut prin perioade dificile, inclusiv sub regimul comunist, când a suferit persecuții și restricții severe, dar și prin renașterea spirituală de după 1989.
Astăzi, Patriarhia Română are peste 18 milioane de credincioși și un număr vast de parohii și mănăstiri, fiind printre cele mai mari biserici ortodoxe din lume.
Centenarul este sărbătorit prin manifestări religioase, culturale și sociale, care subliniază rolul vital al Bisericii în viața spirituală și identitară a poporului român.
Anul 2025 a fost marcat de un val semnificativ de canonizări în Biserica Ortodoxă, în special în Patriarhia Română, care a recunoscut oficial viața și jertfa unor noi sfinți, modele de credință, curaj și dedicare.
Printre sfinții canonizați anul acesta se numără preoți, monahi și credincioși care au mărturisit cu tărie credința în Hristos în timpul persecuțiilor din secolul XX, în special în perioada regimului comunist. Acești mărturisitori sunt acum cinstiți în rândul sfinților și reprezintă un exemplu viu pentru generațiile contemporane.
De asemenea, anul 2025 a adus în rândul sfinților și o serie de sfinte femei cu vieți pline de jertfă și sfințenie, care au avut un rol esențial în viața spirituală și socială a comunităților lor.
Aceste canonizări au fost însoțite de slujbe festive și proclamări oficiale, consolidând patrimoniul spiritual al Bisericii și oferind credincioșilor noi repere pentru viața creștină.
Cei 16 noi sfinți canonizați de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 11-12 iulie:
– 16 septembrie, Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim;
– 4 octombrie, Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae;
– 2 decembrie, Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria;
– 2 decembrie, Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria;
– 6 iulie, Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț;
– 20 decembrie, Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus;
– 8 martie, Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj;
– 26 decembrie, Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana;
– 10 noiembrie, Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici;
– 10 mai, Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova;
– 18 septembrie, Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea;
– 3 august, Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia;
– 8 august, Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia;
– 23 octombrie, Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu;
– 28 noiembrie, Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop;
– 22 iulie, Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu.
2026 este declarat Anul Omagial al pastorației familiei creștine și Anul Comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame).
