Ministrul Educației, Daniel David, a stârnit controverse marți, după ce i-a răspuns unui student, în cadrul unei dezbateri organizate la Timișoara, că s-ar gândi să își ia un job part-time, în condițiile reducerilor de burse prevăzute de Legea nr. 141/2025.
Întrebarea adresată de student a fost: „Ca de la om la om, ce sfaturi aveți, ce să fac de acum încolo și care ar trebui să fie parcursul vieții mele din momentul actual?”
Daniel David a răspuns: „În primul rând, m-aș adresa universității pentru suport. Chiar dacă poate mecanismul nu există încă creat, m-aș adresa facultății și departamentului pentru suport. Nu vreau să vă supăr, dar cumva poate că m-aș gândi să îmi iau un job part-time. Știu, noi nu avem cultura asta, dar eu sunt mai familiarizat un pic cu mediul american, în care studenții au un job part-time, inclusiv nu doar peste vară, când nu au cursuri, uneori și pe parcursul anului.”
Sfatul ministrului a venit într-un moment în care mii de studenți din România reclamă că pierd bursele, iar accesul la educație devine din ce în ce mai greu pentru tinerii din familii cu venituri reduse.
Întâlnirea dintre ministrul Educației și reprezentanții studenților a avut loc în cadrul Forumului ANOSR, după ce organizațiile studențești au criticat diminuarea burselor prin legea fiscal-bugetară. O analiză ANOSR arată că peste 44.000 de studenți pierd bursele, iar economiile la buget reprezintă doar 0,2% din deficitul bugetar.
Dezbaterea a avut loc în contextul intrării în vigoare a Legii nr. 141/2025, prin care au fost introduse măsuri de austeritate ce afectează direct studenții. Printre acestea:
- reducerea fondului de burse prin raportarea la salariul minim net, și nu brut, ca în trecut;
- eliminarea acordării burselor pe 12 luni, acestea fiind disponibile doar pe durata cursurilor;
- excluderea studenților de la taxă de la posibilitatea de a primi burse;
- limitarea reducerii la transportul feroviar la ruta domiciliu – localitatea unde studiază.
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România arată că fondul de burse a fost constant subfinanțat în ultimul deceniu, iar în 2024 suma alocată era deja cu aproape jumătate mai mică decât necesarul estimat pentru acoperirea „coșului minim de trai al studentului”.
După întâlnirea de marți, ANOSR a transmis un comunicat în care și-a exprimat dezamăgirea față de lipsa unor asumări din partea Ministerului Educației și a criticat absența premierului Ilie Bolojan de la discuții: „Studenții nu acceptă lipsa unui dialog deschis, transparent și fundamentat pe date ce ilustrează situația reală în care se află”, au transmis reprezentanții organizației.
În aceeași zi, la Timișoara, sute de tineri au ieșit în stradă, purtând pancarte cu mesaje precum „Nu tac studenții când vor decidenții”. Protestul a făcut parte din campania EDU•CUT, prin care organizațiile studențești atrag atenția asupra efectelor tăierilor din educație. Evenimentul de marți a fost precedat de un „Festival al Austerității Naționale”, în cadrul căruia au fost organizate acțiunile „Gala Bursei Sociale” și „Piața Austerității”.
Poziția oficială a ministrului
În comunicatul transmis de Ministerul Educației după dezbaterea de la Timișoara, Daniel David a vorbit despre un „angajament optimist” și despre pregătirea unui „moment post-criză”: „Nimeni nu și le-a dorit și nu ar fi fost luate în această formă în condiții de normalitate, iar faptul că sunt temporare arată deschiderea Guvernului României pentru a reveni când condițiile fiscal-bugetare vor permite acest lucru.” Ministrul a menționat și posibile măsuri de sprijin, precum autonomia universităților de a folosi fonduri proprii, colaborarea cu autoritățile locale și flexibilizarea perioadei de acordare a burselor.
Reacții din spațiul public
Declarația ministrului privind joburile part-time a provocat un val de reacții critice. Printre comentariile apărute online (sursa: edupedu.ro):
- „Domnule ministru, dumneavoastră ați avut job part-time ca student? Bursa de merit e echivalentul unui job part-time pentru mulți, pentru că presupune muncă pentru a obține o medie mare. Cu tot respectul, «recomandarea» domnului ministru îmi pare cel puțin deplasată și în mod sigur aruncă în derizoriu importanta studiilor «superioare» (facultății)”
- „Știi de exemplu că unul din principalii factori de abandon școlar sunt că aleg de tineri calea muncii? Joburi part-time, full-time, la negru, gri, cu ziua, numai să iasă un ban să aibă ce pune pe masă? Nu sunt toți în situația asta, dar nici puțini.”
- „Eu i-aș propune d- lui psiholog să aplice «recomandarea» și colegilor din Guvern. Dacă tot nu mai avem bani și trăim pe datorie, hai să le înjumătățim leafa colegilor din Guvern. Apoi, ca să le ajungă banii, le recomandăm călduros și acestora să își caute un al doilea job, part-time de data asta. Ar putea să înceapă chiar cu el, ca să ne arate tuturor cum se face.”
- „De bună credință, studentul care vrea să învețe cât timp e student îl întreabă un lucru, iar el spune «mergi, mă, la muncă». De parcă asta ar trebui să fie preocuparea principală a unui student. Eu am lucrat cât timp am fost în facultate, iar studiile s-au îngreunat din cauza asta – și asta acum 30 de ani. Dacă aș fi putut, n-aș fi lucrat deloc și m-aș fi concentrat pe studii.”
În concluzie, ministrul educației recomandă studenților să apeleze la un mecanism de suport din cadrul universității, dar care „nu există încă creat”, și să fie multilateral dezvoltați, având un job part-time. Prin îndemnul făcut în cadrul dezbaterii, ministrul pare să ofere un răspuns și celor care cred că mai rău nu se poate, venind cu un „angajament optimist” care sugerează: ba da, se poate.
Sandu Munteanu
Foto: arhiva mesagerulneamt.ro, Facebook ANOSR
