– 112, Ce urgență aveți vă rog?

– Urs la Borca. Mi-a distrus stupina, mi-a omorât câinele de pază. Mi-e frică să mă apropii! Trimiteți vă rog jandarmii, ajutați-mă!

– Rămâneți pe fir, vă rog, vă fac legătura la jandarmi!…

În iunie și iulie anul acesta numărul atacurilor de urși pe Valea Muntelui a crescut și ne referim doar la cele cunoscute, pentru că s-au făcut 21 de intervenții și raportări, însă nu acesta este numărul real. Oamenii și-au pierdut încrederea și mulți dintre ei nici măcar nu mai apelează la numărul unic de urgență 112, nu mai merg la primărie, se baricadează în case și așteaptă pur și simplu ca ursul să ia ce vrea și să plece. Numai în ultima lună, din 20 iunie până pe 20 iulie, au fost 17 apeluri la 112, semnalate presei de către forțele de intervenție prin mesaj scurt, marea lor majoritate în comunele Farcașa și Poiana Teiului și doar unul dintre acestea la Cascada Duruitoarea pe Ceahlău, în mediul său natural.

S-a ajuns în această situație după ce, de prea multe ori, oamenii au asistat la neputința autorităților în a gestiona acest fenomen: au văzut cum urșii le omoară animalele, le distrug gardurile și anexele gospodărești, iar echipele de intervenții conduse de primari au ajuns prea târziu sau doar l-au alungat cu petarde sau alte surse de zgomot.

În privința dosarele pentru despăgubiri, ele zac prin sertare și nimeni nu-i despăgubește, pentru că hârtiile nu sunt făcute potrivit ultimelor prevederi legale. Deși legea ar trebui să vină în ajutorul oamenilor, s-a ajuns în situația în care urșii sunt cei protejați de lege, iar oamenii privesc cu teamă cum aceștia le distrug bunurile, le omoară animalele – porci, oi, vaci și câinii de pază, fără să poată face nimic.

Borca: din 10 dosare depuse doar unul a primit despăgubiri

Cele mai multe atacuri au fost semnalate în vara anului 2025 în comunele Borca, Ceahlău, Farcașa și Poiana Teiului.

În comuna Borca din 10 dosare cu pagube realizate la primărie, un singur dosar s-a finalizat cu despăgubirea efectivă, iar angajații primăriei spun că acest lucru se întâmplă din cauza legislației stufoase și greu de aplicat. Trei dintre aceste cazuri au fost stupine atacate și distruse de urs. Proprietarii nu au putut fi despăgubiți, în ciuda dovezilor depuse la dosar, pentru că nu aveau stupinele înregistrate la Oficiul Județean de Zootehnie.

Stupinele se înregistrează la Oficiul Județean de Zootehnie (OJZ), unde apicultorii trebuie să depună o cerere de alocare a codurilor de identificare a stupinei la OJZ, însoțită de documentele specificate în legislație. Mai detaliat, conform Ordinului nr. 251/2017 privind Sistemul de Identificare a Stupinelor și Stupilor, apicultorii trebuie să depună următoarele documente la OJZ:

– Cerere de alocare a codurilor de identificare a stupinelor

– Copie a actului de identitate (BI/CI): sau a certificatului de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului/certificatului de înregistrare fiscală, după caz

– Copie a adeverinței care atestă proprietatea și numărul familiilor de albine: înscrise în registrul agricol, eliberată de consiliul local.

Așadar, cei trei apicultori au rămas cu familii întregi de albine omorâte, stupi distruși și produsele alterate, dar… aveau hârtie de la primărie cu ce trebuie să facă ca să fie despăgubiți data viitoare.

Alți cetățeni din Borca au rămas fără animalele din bătătură și cu spaima în suflet, la unii dintre ei ursul s-a abonat efectiv la hrană vie, dar nu au putut fi despăgubiți, în ciuda drumurilor repetate la primărie dintr-un motiv foarte simplu: ursul le-a mâncat în totalitate animalele, iar resturile le-a târât cine știe unde. Neavând nicio dovadă concretă, palpabilă, oamenii nu aveau cum demonstra că animalele lor au fost mâncate de urs, așa cum cere legislația. Au rămas cu paguba și cu dosarul la primărie.

Cele mai multe atacuri au fost semnalate în zonele din apropierea pădurii. În satul Pârâul Pântei unde locuiesc 539 de suflete au fost nenumărate atacuri, pentru care nu există evidențe pe nicăieri. Unii dintre urșii din pădurile comunei Borca au prins curaj și au început să se arate ziua în amiaza mare, chiar în centrul comunei, la șosea, în căutare de hrană.

Mulți dintre ciobani au rămas cu oi omorâte de urși, în special de ursoaice cu pui și nu au primit despăgubiri. Asta, în condițiile în care în comuna Borca există 24 de stâni, marea lor majoritate la altitudini mari. Acolo urșii sunt ca la ei acasă, ciobanii sunt într-o permanentă stare de teamă, nu se mai simt demult în siguranță, atâta timp cât urșii le omoară câinii și le mănâncă oile. Nu mai este o surpriză pentru ei să iasă din coliba unde se odihnesc și, în mijlocul stânii să dea nas în nas cu Moș Martin.

Cum să le asigure Primăria Borca paza și siguranța acestor oameni? Să trimită angajații să le păzească stânile înarmați cu petarde? De multe ori urșii nici măcar nu mai reacționează la zgomotele puternice cu care sunt alungați, pentru că s-au obișnuit cu ele și până nu-și iau prânzul nu pleacă!

Unele dintre îndeletnicirile locale sunt pe cale de dispariție din același motiv: nu se mai culeg ciuperci, hribi, fructe de pădure. Culegătorii se tem că vor fi atacați de urși.

Urșii în cifre și statistici

În datele oficiale existente la Agenția pentru Protecția Mediului, în județul Neamț există 12 gestionari de faună de interes cinegetic care dețin în administrare 32 de fonduri cinegetice cu specia urs brun (Ursus arctos). În primăvara anului 2024 au fost evaluate de către gestionari un total de 619 exemplare de urs brun, de trei ori mai mulți decât ar trebui să fie, raportat la faptul că un mascul dominant are nevoie de un teritoriu de 5.000 până la 7.000 de ha.

Situația este aceeași și la nivel național, unde numărul urșilor, așa cum a fost evaluat pe baza unor probe ADN, a ajuns anul acesta să depășească 12.000 de exemplare.

Potrivit legislației în vigoare, în acest moment există doar două modalități de “recoltare” a urșilor bruni: cota de prevenție și cota de intervenție. Nivelul de prevenție stabilește numărul maxim de urși care pot fi vânați anual pentru a preveni atacurile asupra populației și pagubele materiale. Pentru 2024, acest număr a fost de 426 de exemplare la nivel național, din care 13 erau pentru județul Neamț. Însă, nu au fost împușcați efectiv decât jumătate, șase urși.

Nivelul de intervenție permite recoltarea unui număr suplimentar de 55 de urși în cazuri de urgență, unde metodele de prevenție nu sunt suficiente. Recoltarea trebuie să respecte criterii stricte privind protejarea exemplarelor dominante și a femelelor cu pui, iar “toate exemplarele recoltate vor fi evaluate și înregistrate pentru a monitoriza populația și sănătatea urșilor bruni”. Cu un an înainte de apariția noii legi, în 2023, exista o cotă de intervenție de 80 de urși, care nu a fost realizată.

În vara anului trecut a fost aprobată Legea privind gestionarea populației de urși, care stabilea cele două niveluri de prevenție și de intervenție. Cea care, declarativ, a pus atunci punctul pe i a fost deputata USR Diana Buzoianu, vicepreşedintă a Comisiei pentru mediu, care a afirmat că trebuie adoptate soluţii „reale” pentru protejarea oamenilor, nu unele „care îmbogăţesc nişte şmecheri”, dar care nu rezolvă problemele existente.

„Asta înseamnă că în 2023 ar fi putut să fie extraşi 80 de urşi periculoşi. Nu a fost atinsă această cotă, pentru că oamenii care ar trebui să ne protejeze nu şi-au făcut treaba. Noi degeaba creştem din pix o cotă de intervenţie, dacă în continuare oamenii care trebuie să ne protejeze nu îşi fac treaba. Degeaba creştem o cotă de prevenţie şi dăm dreptul vânătorilor să facă bani din trofee pe această lege, dacă în continuare urşii periculoşi rămân pe lângă tomberoane, în comunităţi, pe lângă stâne, pe traseele montane. Legea pe care noi ar fi trebuit să o discutăm astăzi ar fi trebuit să fie o lege care să simplifice procedura pentru primari. Ar fi trebuit să fie o lege care să se asigure că Ministerul (Mediului) are obligaţia să îndeplinească campanii de educare şi să implementeze măsuri de prevenţie”, a spus atunci Diana Buzoianu.

Așadar, chiar la momentul votului, s-a recunoscut că legea nu este de ajutor pentru autoritățile locale.

Calvarul urșilor care copleșesc autoritățile!

Prefectul Adrian Bourceanu a convocat marți, 15 iulie, o ședință de lucru cu reprezentanții primăriilor de pe Valea Muntelui (Poiana Teiului, Borca, Hangu, Ceahlău, Farcașa, Grințieș) și reprezentanții autorităților implicate în intervențiile la urs: Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Neamț (AJVPS) Neamț, Inspectoratului de Jandarmi Județean Neamț, Agenția pentru Protecția Mediului Neamț, Direcția Silvică, precum și ai AVPS „Bradul” și Asociației „Lupul Cenușiu”.

Scopul acestei întâlniri a fost evaluarea riscurilor din teren și stabilirea unor măsuri urgente, în condițiile unui cadru legislativ insuficient și, uneori, pe lângă realitățile actuale din comunități, dar și a unei comunicări interinstituționale care scârțâie. De exemplu, Agenția pentru Protecția Mediului Neamț (care comunică la Ministerul Mediului numărul de cazuri!) nu primește decât o mică parte din rapoartele completate la intervențiile din comune: din 21 de intervenții au fost raportate doar 2!

Premisa de la care a pornit ședința a fost aceea că, atât la nivel național, cât și în Neamț, numărul urșilor s-a triplat în ultimii 9 ani de când legea nu mai permite vânarea acestora decât în cazuri excepționale. La aceasta se adaugă schimbările climatice care fac ca o ursoaică să fete 4 sau chiar 5 pui, de la unul sau doi cum era natural. Așa s-a ajuns ca numărul urșilor să depășească 12.000 de exemplare în România, când limita maximă per teritoriu ar trebui să fie de 4.000-4.500 de urși maxim.

Discuțiile au pornit de la cazurile recente, cel mai grav fiind cel de la Dămuc, care a fost primul atac al urșilor asupra unui om din acest an, în județul Neamț. Un bărbat de 78 de ani, din localitatea Dămuc, în zorii zilei de 22 iunie 2025, în jurul orei 6:00, s-a dus să dea de mâncare animalelor și a dat peste o ursoaică cu pui. Omul a reușit să scape cu viață, dar nu a sunat la 112, evenimentul fiind anunțat jumătate de oră mai târziu de către cadrele medicale de la Centrul de Permanență Dămuc, unde septuagenarul a ajuns pentru a primi îngrijiri medicale pentru plăgile deschise de la nivelul mâinii.

„Bărbatul în vârstă de 78 de ani din localitatea Dămuc, s-ar fi deplasat în punctul Izvoare, pentru a verifica animalele pe care le deținea. Acesta a observat o ursoaică cu doi pui care s-ar fi îndreptat către el, zgâriindu-l în zona feței și mușcându-l de antebrațul drept”, anunța Inspectoratul de Poliție Județean Neamț la momentul atacului. Omul a plecat către casă și a fost transportat la centrul de permanență de către fiul său. „Au fost informați atât primarul comunei Dămuc, șeful Ocolului Silvic Bicaz, cât și Inspectoratul Județean de Jandarmi Neamț. În cauză, a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală”, mai arăta IPJ Neamț.

Primarii de pe Valea Muntelui au adus în atenția prefectului câteva dintre problemele existente în teren pe atacurile urșilor: apelurile la 112 par inutile din perspectiva oamenilor, atâta timp cât intervenția pentru alungarea ursului este atributul comisiei special constituite la nivel de localitate, condusă de primar sau viceprimar, după caz. În multe situații apelantul a închis, comisia a ajuns la locul indicat, dar animalul plecase deja.

“Tot pe vremea lui Ceaușescu era mai bine! Când îi vânai!”

La Poiana Teiului, au fost prezentate exemple în care echipa de salvatori trebuia să urce pe Ceahlău pentru a veni în ajutorul unei familii cu copii, aflată în stare de epuizare, dar au fost întorși din drum pentru o intervenție la urs la Hangu. Ajunși la fața locului au constatat că ursul plecase, iar salvatorii au pornit din nou, cu întârziere, către familia care avea nevoie de ajutor pe munte. Un alt caz de atac de urs a fost chiar pe Ceahlău, pe vârful Toaca, când excursioniștii s-au baricadat în cabană, echipa de intervenție a privit neputincioasă și nu a putut decât să facă gălăgie pentru a îndepărta ursul și să completeze acel raport, pentru că legislația nu-ți permite să răspunzi la violență cu violență în mediul natural al fiarelor.

Primarul comunei Ceahlău, Dumitru Coroamă a prezentat un caz recent: chiar în dimineața ședinței, la ora 7:00, un cetățean din comună s-a trezit față în față cu o matahală de urs, a reușit să se ascundă și să scape și a venit tremurând la primar să se plângă că nu mai poți merge pe stradă de răul urșilor. Același exemplar ucisese câteva zile mai devreme doi porci, pe unul l-a mâncat aproape întreg, pe celălalt l-a lăsat fără cap și i-a lăsat leșul într-un pârâu.

Și exemplele au continuat. Primărița Ana Buștihan de la Grințieș a punctat: “Oamenilor le este frică, se baricadează în case! Vin la primar cu reproșul că nu facem nimic ca să-i apărăm! Nu mai culeg ciupercile, dispar de pe piață fructele de pădure, nu mai are cine să le culeagă”.

Prefectul Adrian Bourceanu le-a sugerat primarilor să uzeze de posibilitatea legală de a cere eutanasierea urșilor agresivi, pe loc, la intervenții. Dar, aici, apare o altă problemă: legislația pe arme și muniții nu permite utilizarea armei în intravilan. Dacă nu acționezi și se întâmplă o tragedie ești tras la răspundere, dacă folosești arma și ucizi exemplarul, ești din nou pasibil de pedeapsă.

Reprezentantul Ocolului Silvic Borca a arătat că, în ultimii doi ani, au împușcat două exemplare la Borca și două la Sabasa… dar asta nu a rezolvat problema. Apar alți urși mereu.

Un adevăr ieșit la iveală pe parcursul discuțiilor a fost acela că, în Neamț, nu au fost eutanasiați decât 6 urși din cota de recoltare de 13 existentă la nivelul județului și niciun exemplar din cei care pot fi împușcați în cazuri excepționale, la intervenții atunci când viața echipei este pusă în pericol. Și atunci, cum să ceri creșterea cotei?

Un alt impediment identificat tot în legislație este limita de mărime a exemplarului de urs, de 400 de puncte, care, în acceptul celor prezenți ar trebui să fie scoasă definitiv din legislație. Mai pragmatici, paznicii AVPS au spus că legea dinainte de anii ‘90 era mai bună: urșii primeau hrană în pădure, erau vânați și atunci cazurile de atac asupra oamenilor sau gospodăriilor erau mult mai rare. Concluzia vânătorilor: până nu se modifică legea să se permită vânarea urșilor din nou nu vom scăpa de probleme.

“În curând urșii vor ajunge ca oile, numeric vorbind”, a subliniat primărița de Grințieș.

În privința spațiului unde se poate acționa pentru împușcare, în cazul în care viața oamenilor poate fi pusă în pericol, lt. col. Mihai Gămănuț de la Jandarmi i-a lămurit: “S-a modificat legislația, se poate interveni pe întreaga suprafață a U.A.T.-ului”. La care cineva a întrebat, timid: “Se poate și când este vorba de câini?” (atacuri asupra câinilor – n.r.).

Timpii de intervenție: între 40 de minute și 1 oră jumătate!

O problemă disecată în mai multe rânduri a fost cea a misiunilor de intervenție eșuate, în sensul că, se anunță la 112, la primărie, se dă alarma, până se adună comisia de intervenție în frunte cu primarul, ia ursul de unde nu-i! Moș Martin se duce în pădure și revine peste noapte să se mai înfrupte din animalele din bătătura oamenilor. Singurii din județ care au obținut mai multe despăgubiri pentru pagube și care chiar au armă de tranchilizare în dotare sunt cei de la Primăria Ceahlău.

Concluzia a fost că timpii de intervenție, de 40-45 de minute pe timpul zilei și de o oră-o oră și jumătate pe timp de noapte sunt prea lungi, trebuie scurtați.

Soluții identificate de prefect au fost: trasarea pe hârtie a gospodăriilor aflate în zona de expunere și dotarea acestora cu garduri electrice, eventual și pe traseul către școală al elevilor. La orele cu frecvența atacurilor cea mai mare, între 22:00 și 3:00 poate chiar 5:00 dimineața vor fi planificate patrule de jandarmi în zonele expuse riscurilor.

Reprezentanții ocoalelor silvice să mărească cantitatea de hrană destinată porcilor mistreți din punctele stabilite în pădure, în ideea că urșii vor ajunge mai rar la gospodăriile oamenilor dacă mănâncă porumbul pentru mistreți, altfel, hrană pentru urși nu se pune. Dar aici, pădurarii spun că de mâncarea aceea beneficiază masculii mari care alungă ursoaicele cu pui și exemplarele mai mici, care se duc la vale, către sate.

Și, în ultimă instanță, să se insiste pe mărirea cotei sau chiar schimbarea legislației astfel încât urșii să poată fi, din nou, vânați. Moment în care vor interveni ONG-urile de protecția animalelor.

“Nu stă ursul în gospodăria omului să vină domnul primar cu toată comisia, să vină acolo și personalul tehnic de împușcare. Plus că există și riscul pentru cel care trage, responsabilitatea este foarte mare la a executa focul în intravilan. Știți prea bine, ce-a fost cu cazul Gălbează, acel vânător, toți știm, meritul pentru el la execuția focului. Și marea majoritate suntem vânători aici, de când ai luat linia de ochire până tragi, ai câteva fracțiuni de secunde în care omul se putea întoarce și să nu mai nimerească ursul! Să ferească Dumnezeu, să nimerească omul! Și atunci ce facem?”, a întrebat, intrigat, Florin Constantin de la AJVPS.

Pe final, prefectul Adrian Bourceanu a arătat că va convoca altă întâlnire la care să participe și reprezentanți ai Direcției Agricole și ai polițiștilor de la Arme și Muniții, pe de o parte și prefectul de Harghita și primarul de Tușnad pe de altă parte, pentru a da exemple de proceduri prin care ei au scăpat de urși.

Angela CROITORU