Un nou studiu al Băncii Centrale Europene evidențiază importanța numerarului ca instrument de reziliență în situații de criză, în timp ce Europa se confruntă cu multiple provocări de securitate.
În contextul tensiunilor geopolitice crescânde cauzate de războiul din Ucraina, Banca Centrală Europeană (BCE) a publicat un studiu care subliniază importanța critică a deținerii de numerar fizic pentru pregătirea în situații de criză. Recomandarea vine într-un moment în care Europa își reevaluează vulnerabilitățile de securitate ca urmare a conflictului declanșat de invazia rusă în Ucraina.
Recomandări pentru cetățeni în contextul instabilității regionale
Deși studiul BCE nu menționează o sumă exactă, el vine în contextul în care mai multe state europene au început deja să ofere recomandări concrete cetățenilor lor. Țările de Jos, Austria și Finlanda și-au sfătuit cetățenii să dețină acasă între 70 și 100 euro de persoană. Aceste recomandări reflectă preocupările crescute legate de securitatea europeană în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și a tensiunilor geopolitice care au urmat.
“Numerarul este o componentă critică a pregătirii naționale pentru situații de criză. Lichiditățile nu ajută doar la satisfacerea nevoilor individuale, ci contribuie la o reziliență sistemică mai amplă“, se arată în documentul BCE.
Europa se pregătește pentru situații de urgență
Comisia Europeană a emis, de asemenea, recomandări pentru cetățenii UE să depoziteze acasă suficient numerar, apă, mâncare și medicamente pentru a supraviețui 72 de ore în cazul perturbării serviciilor esențiale. Această schimbare de abordare este influențată direct de războiul din Ucraina, care a expus vulnerabilitatea infrastructurii critice în fața atacurilor hibride și convenționale.
Conflictul din Ucraina a determinat statele membre UE să-și majoreze cheltuielile cu securitatea și apărarea, recunoscând că amenințările la adresa stabilității europene sunt mai acute decât s-a anticipat anterior.
Paradoxul numerarului în era digitală
Studiul BCE evidențiază un paradox interesant: deși numerarul este din ce în ce mai puțin folosit în tranzacțiile zilnice, cererea pentru bancnote crește semnificativ în perioade de incertitudine sau când sistemele digitale de plăți eșuează.
În timpul pandemiei, de exemplu, deținerile de numerar au crescut cu 140 miliarde de euro în doi ani, comparativ cu o creștere anuală pre-criză de 55 miliarde de euro. Această tendință s-a manifestat în pofida creșterii utilizării plăților contactless și a cumpărăturilor online.
Măsuri adoptate în statele europene
Unele țări europene implementează deja sisteme de reziliență. Finlanda dezvoltă o rețea de ATM-uri “rezistente la perturbări”, care pot furniza numerar chiar și când sistemele bancare principale sunt nefuncționale – o măsură direct influențată de preocupările legate de potențiale atacuri cibernetice similare celor observate în contextul războiului din Ucraina.
În Austria, unde băncile comerciale și-au redus prezența în zonele rurale, Banca Centrală plănuiește să instaleze propriile echipamente în localitățile care nu mai dispun de acces la sisteme de plăți fiabile.
Pentru BCE, bancnotele reprezintă “o anvelopă de rezervă”: nu sunt necesare zilnic, dar devin esențiale când alte sisteme cedează, un scenariu care a devenit mai plauzibil în contextul vulnerabilităților expuse de conflictul din estul Europei.
Experții în securitate subliniază că recomandările BCE reflectă o nouă realitate geopolitică europeană, în care pregătirea pentru situații de criză a devenit o prioritate, pe măsură ce războiul din Ucraina continuă să genereze instabilitate la granițele estice ale Uniunii Europene.
Banca Centrală Europeană (BCE)
Banca Centrală Europeană (BCE) este banca centrală a Uniunii Europene și instituția responsabilă pentru politica monetară în zona euro. Sediul său principal se află în Frankfurt, Germania, în clădirea sa emblematică inaugurată în 2015.
Banca Centrală Europeană a fost fondată în iunie 1998, ca urmare a Tratatului de la Maastricht. Este operațională din ianuarie 1999, odată cu introducerea monedei euro. Este succesor al Institutului Monetar European care a pregătit tranziția spre moneda unică
M.N.
